Diamante FMM – hai să ieșim din zona de confort

Pentru aceia din voi care n-au timp sau chef de citit, articolul în variantă audio există și pe YouTube, SoundCloud sau ca podcast pe iTunes. Dați cu share și subscribe, că nu doare și nu costă! Zău!

În 3 iulie s-a lansat un proiect care m-a blocat. Era prea mișto ca să fie adevărat. Mai că nu înțelegeam nimic: de unde până unde s-au adunat oamenii ăștia ca să cânte împreună, de ce să bagi atâția bani într-un proiect românesc care era clar că n-are cum să pupe radio în viața lui și care ar fi fost planul de business din spatele ideii? Cam astea erau întrebările care îmi vâjâiau prin cap în timp ce ascultam a doua și a treia oară prima piesă a proiectului Diamante FMM, „Dat dreacu'”.

Se vedea clar, din prima, că nu e doar o piesă, ci un proiect care avea de gând să dureze. Avea propriul canal de YouTube, iar în clip se băgase o poală de bani, după cum puteți vedea și voi mai sus, în caz că nu știți deja despre ce e vorba. Cam astea erau argumentele care arătau clar că nu e doar o ambiție a unor artiști mainstream (3 din 4) de a face și ceva pe placul sufletelor lor.

În componența Diamante FMM intră așa (în ordinea în care sunt publicați pe YT):

Ruby (aka Bad Juju) – Ruby e aproape bipolară din punctul de vedere al reacțiilor pe care le stârnește la public. Rareori mi-a fost dat să văd atâta hate față de un singur artist, la fel cum puțini artiști există care să aibă un asemenea following: 1.183.284 fani pe Facebook, 779.000 de followers pe Instagram. Piesele ei mainstream au prins de cele mai multe ori radio și au foarte multe views pe canalul Cat Music: 14.383.000 pentru „Soare pătrat”, 31.000.000 pentru „La tine” (care e featuring cu What’s Up), 30.350.000 pentru „Nu caut iubiri” (feat. Uzzi). Cifrele astea arată clar un singur lucru – Ruby n-avea nevoie de un astfel de proiect. Cel puțin nu la prima vedere.

Shift (aka Chuck Boris) – este un rapper mainstream, care s-a lansat acum câțiva ani în gașca lui Marius Moga. Cel mai mare succes al său ca artist este piesa „Sus pe toc” (pe care apare și Moga, cum altfel?), mai bine de 20.000.000 de views pe YouTube în 4 ani și care încă face lumea să danseze în cluburi. Mai mult succes decât ca artist a avut ca producător de mainstream, el fiind autorul pieselor Lariss, un proiect în care Global Records a investit mulți bani și multă încredere. După o oareșce pauză, Shift a revenit în față ca artist, dar se pare că nu-i mai place mainstream-ul la fel de mult. Are mai multe piese pe albumul lui Killa Fonic, „Lama Crima”,  lansat de curând, și pare unul din colaboratorii cei mai apropiați de Șatra Benz, al cărei canal de YouTube (Seek Music) m-a dat pe spate la studiul pe care l-am făcut acum o lună și ceva. În curând Shift va lansa un album, „De la apus la răsărit”, care arată clar noua sa direcție (care n-are nicio treabă cu radioul și cu ce făcea până de curând).

Keed (aka Koreah) – pare a fi membru Șatra Benz, da’ nu chiar. Spre deosebire de cei doi artiști de mainstream de mai sus, vine fix din direcția spre care se îndreaptă ei și merge fix înspre locul de care par să fugă Ruby și Shift, adică spre mainstream. E unul din lucrurile bune pe care le face Șatra, care își trimite din când în când câte un reprezentant în față, ca să mai ia din fanii artiștilor de mainstream și să-i tragă spre proiectele lor. În schimb, artiștii de pe radio se bucură de un soi de certificat de „coolness” dacă au featuring cu oameni de la Șatra, astfel încât situația e cam win-win. Cea mai recentă colaborare a lui Keed în mainstream este cu Matteo și Gabi Bagu și se numește „Dar-ar naiba #Racatan”.

Coco (aka. Coco Siffredi) – producător și beatmaker de mainstream care are la teșcherea o mulțime de hituri mari: Ruby feat. Nosfe – „Condimente”, Andra – „Iubirea schimbă tot„, Nicole Cherry – „Asta e vara mea”, Smiley – „Nemuritori”. E omul care, din câte știu, până acum n-a ieșit niciodată în față. Dar apariția lui în ambele clipuri Diamante FMM pe mine unul m-a convins.

N-am să vă ascund faptul că mă așteptam ca proiectul ăsta să urmeze soarta multor idei mișto din patria noastră. Se entuziasmează lumea, se face niscaiva tam-tam, după care praful se așterne binișor pe ideea dă haur dintr-un singur și etern motiv: proiectul nu face bani pe cât de repede se așteptau cei care investiseră inițial în el. Săptămâna trecută, fix când tot Bucureștiul era ocupat să facă mișto de furtuna aia de s-a anunțat mai abitir decât a fost, s-a lansat episodul doi din Diamante FMM, care se cheamă „King Kong”.

Se păstrează ideea, regizorul (unul din cei mai buni și scumpi de pe piața românească de azi – Roman Burlacă) și, aparent, se păstrează succesul online. Clipul a avut în medie 20.000 de vizualizări pe zi de la lansare și este azi (25 septembrie) pe locul 24 în topul trending de pe YouTube. Oxi, manager Ruby și unul din oamenii pe care îi respect în industria muzicală românească, mi-a făcut o surpriză și, când a aflat că nu pot ajunge nici la lansarea asta, mi-a arătat clipul înainte să fie publicat. L-am văzut pe telefon, în mall, în timp ce fii-mea era la un loc de joacă, adică în niște condiții în care avea toate șansele să nu mă impresioneze. Dar și-a făcut treaba, de unde și articolul de azi.

Dacă tot am zis că mă apuc să scriu despre proiectul ăsta, l-am întrebat pe Oxi câteva chestii la care mi-a răspuns în stilul lui: scurt și la obiect. Diamante FMM este un proiect care va lansa cel puțin un album. Fiecare piesă de pe acest album va avea videoclip. Proiectul se poate cumpăra și în variantă live, iar show-ul e unul din cele mai complexe de pe piață acum, de unde și prețul care îl plasează în top 10 artiști din România. Se vrea și lansarea unui magazin de merch online. Din răspunsurile lui laconice am înțeles că n-am greșit atunci când m-am hotărât să scriu un articol despre Diamante FMM și că n-am greșit atunci când m-am bucurat că există așa ceva pe piață.

De ce cred eu că e bine că există Diamante FMM

  1. E un proiect care aduce o mulțime de consumatori de mainstream spre o muzică un pic mai complexă și cu un mesaj ceva mai profund decât ce e pe radio, adică prin ideea asta se realizează mokka niscaiva educație muzicală. Nu multă, dar faptul că ea există este foarte important.
  2. Toți cei care fac parte din Diamante FMM sunt scoși din zona lor de confort fie prin genul muzical în care se cântă (pentru Ruby), fie prin asocierea de imagine (Keed cu Ruby). Coco n-a mai fost niciodată artist. Poate doar Shift să fie ok, el fiind deja un soi de cameleon în industrie. Ieșirea asta din zona de confort nu e însă cel mai important lucru, ci faptul că toți cei implicați își asumă rolurile primite. Am studiat cu atenție felul în care se promovează online Diamante, iar membrii săi înțeleg că rolurile pe care le au nu trebuie jucate doar la filmare sau concert.
  3. Rolurile astea de duri care sunt duse la extrem, dincolo de ce vedem de obicei în videoclipuri, pot pica foarte ușor în ridicol. Sunt sigur că au existat mulți hateri. Sunt sigur că vor fi și mai mulți. E foarte important că membrii Diamante par a nu da atenție câtuși de puțin părerilor tuturor Gicuților și păstrează ideea proiectului intactă. Nepăsarea față de hateri este unul din lucrurile pe care le-am admirat întotdeauna la Ruby. Nu știu dacă e naturală sau dobândită, însă cred că e una din calitățile principale care au adus-o unde este acum.

Aștept cu nerăbdare continuarea proiectului Diamante FMM, pentru că el are de acum încolo de trecut cel mai mare obstacol pe care îl au în general românii: consecvența. Baftă, Oxi! Dacă iese treaba, cred că va fi o lecție din care se vor învăța multe lucruri, din care cel mai important ar fi: fă lucruri în care crezi, fă-le din tot sufletul, asumă-ți-le și vei avea succes!