Dupa ce le-ai vazut pe primele patru… Ba nu! Dupa ce l-ai vazut pe primul, stii exact la ce sa te astepti. Femei frumoase, pac-pac si curse nebunesti de masini. Nu este deloc fizica cuantica. Nu e romantism. Nici thriller psihologic nu e. Sunt Vin Diesel si Paul Walker intru salivarea fetelor si Jordana Brewster plus
Citeste mai departe... | 3 Comments

A existat o vreme cand a sti sa scrii si sa citesti era un privilegiu care te scotea din multime si te transforma intr-un soi de vraci. Pana si expresia, in romaneste, e plina de miez: “stie carte”. Apoi, odata cu binecuvantarea alfabetizarii, scrisul s-a banalizat… s-a bagatelizat. Acum toata lumea putea folosi aceasta metoda prin care fragmente de gandire puteau ajunge mult mai aproape de posteritate. Cu toate astea, timp de mai multe secole, scrisul si cititul au ramas actiuni oarecum elitiste.

Erau oameni care, in toata viata lor, in afara de ce erau obligati

Citeste mai departe... | 18 Comments

Deci nu. Nici macar piratat. Nici macar daca va obliga cineva sa va uitati la el. Nu! NU SI GATA! Mai bine dormiti. Mai bine orice. E jalnic.

Cand muzica e de-ajuns…

…artistul nu are opening act. Apare pe scena imediat dupa primul acord al orchestrei.

…boxele nu trebuie sa vomite sute de mii de watti. Muzica buna e la fel de buna si fara sa urle.

…nu e nevoie de costume flamboiante. O pereche de bocanci, una de blugi si un tricou gri… bine… hai si-o camasa neagra.

…publicul, atunci cand e invitat sa cante, o face sovaind, de teama sa nu rupa vraja.

…timpul trece altfel la concert. nu te uiti la ceas, nu te intereseaza foarte tare

Citeste mai departe... | 4 Comments

Dintr-un anumit moment al vietii, ne dam seama ca, de fapt, fiecare decizie pe care o luam ne afecteaza cam tot ce urmeaza dupa decizia respectiva. Epifania asta nu apare la o anumita varsta. Ba, intre noi fie vorba, la unii nu apare niciodata. Poate ca astia sunt fericitii. Noi, ceilalti, muritori de rand, odata ochii deschisi, lepadam copilaria vrand nevrand. O lasam in spate, acolo, in directia spre care vom privi de multe ori cu jind.

Dar nu vreau sa devin nostalgic. Bine, oricum e prea tarziu, dar nu despre nostalgii adolescentine vreau sa scriu. Ci despre procesul matur al luarii unei

Citeste mai departe... | 10 Comments

Llosa, de cele mai multe ori, este ca un spritz de vara. Spumos, rece ca gheata, iti da putere si chef de viata. Umorul lui, cateodata fin, cateodata frizand grotescul, invinge cam orice decor sau situatie, oricat de negre ar fi. Frazele astea doua care seamana a introducere de comentariu de clasa a zecea ar trebui sa va lamureasca despre o trebusoara mai mult decat evidenta: sunt fanul lui. Pentru totdeauna.

Ca sa va lamuriti mai abitir, puteti tasta binisor “Llosa” in casuta de search amplasata inteligent in coltul din dreapta sus al blogului

Citeste mai departe... | 5 Comments

Justitia s-ar  putea sa fie oarba, insa oamenii care o slujesc nu sunt nici pe departe lipsiti de vedere. Nici macar nu-ti trebuie cine stie neuroni hiper-activi ca sa-ti dai seama ca, de fapt, treaba asta cu justitia nu e altceva decat un mare meci in care poti castiga sau pierde indiferent de cine e vinovat. Totul se rezuma la un meci de box juridic intre procuror si avocat, cu tribuna plina de jurati si sub arbitrajul omenesc, asadar supus greselii, al judecatorului.

8 Comments

Soarele straluceste. Prea tare. Inzestreaza fiecare obiect pe care il vede cu niste sageti care au drept unica tinta ochii mei, acum doua linii subtiri. Clipesc des. Ma frec la ochi cu furie. O lacrima? Ochelarii de soare nu-s. Pai cum sa fie? Port pe cap o caciula de pasla care ma strange putin. Mai ales la ceafa. Caciula asta imi acopera urechile, astfel incat intre mine si restul lumii exista un zid. Dar nu e de netrecut. Orice zgomot puternic strapunge peretele de pasla, timpanul meu si mi se infige direct in creier, care tipa, agonizand de prea multe ore.

Hainele imi miros a tutun si a transpiratie,

Citeste mai departe... | 8 Comments