Un serviciu de streaming care devine oficial și casă de discuri

Una din cele mai disputate idei din industria muzicală a zilelor noastre este aceea că Spotify „devine o casă de discuri” prin semnarea și dezvoltarea unor artiști.

În timp ce compania lui Daniel Ek nu a făcut vreodată cu adevărat valuri în direcți asta – în afară de faptul că plătește în regim de work for hire pentru propriile sale playlisturi de stare – există un alt serviciu de streaming care recunoaște cu mână pe inimă că și-a făcut intrarea pe terenul caselor de discuri.

Saavn, apărut în S.U.A. prin 2007 și având puternice legături cu India, taman ce a lansat al treilea single – ‘Tum Jab Paas’ al artisului folk/pop Prateek Kuhad – ca parte a seriei sale numite Artist Original. Programul ăsta are un singur scop: să le ofere accesul la o platformă globală de streaming artiștilor independenți din Asia de Sud, printr-un acord de distribuție cu The Orchard. Muzica lansată prin AO aparține exclusiv lui Saavn în Asia de Sud. Compania își masterizează toate piesele la Sterling Sound, în New York, și oferă artiștilor pe care îi semnează servicii de marketing, PR și promovare pe radio – exact ca o casă de discuri.

O echipă de A&R formată din 13 oameni funcționează la New York și este condusă de Neal Sarin, în calitate de Associate A&R Director. El zice așa:

„Folosim Saavn ca o platformă de marketing și promovare pentru artiștii noștri cât de mult putem, dar încercăm să facem la fel de multă promovare pe oricare alte canale. fix la fel cum fac casele de discuri majore sau independente. În momentul de față asta facem: stabilim și dezvoltăm parteneriate care să ne permită să ne promovăm artiștii pe care vrem să-i facem să simtă că sunt parte dintr-o mare familie. Nu e vorba despre contracte care îi țin încătușați timp de ani de zile, ci despre a-i face să înțeleagă că noi existăm pentru a îi sprijini pe ei și întreaga scenă de muzică independentă din India.

Orientarea Saavn către A&R a început anul trecut, după ce Paramdeep Singh, unul dintre fondatori, a observat o creștere a numărului de artiști independenți care întrebau cum poate să ajungă muzica lor pe platforma de streaming. El povestește:

„A pornit de la câteva și a ajuns la câteva sute de cereri pe zi. Am stat de vorbă cu o mulțime dintre casele de discuri ce ne sunt partenere și am aflat că industria nu-și dorea cu adevărat să lucreze decât cu artiști care se încadrează în tiparele hiturilor de Bollywood. Cu toate astea, există o mulțime de artiști talentați care au mare nevoie să își comunice muzica.”

Echipa de la Saavn s-a decis să experimenteze mai întâi cu artistul de muzică electronică Nucleya, primul promovat prin programul Artiști Rezidenți. După ce a semnat cu Saavn pentru a-și promova albumul și lansarea ulterioară a unu EP, Nucleya și-a văzut numărul de vizualizări de pe platformă sărind de la câteva sute până când au ajuns să fie aproape la fel de multe ca ale lui Justin Bieber pe aceeași platformă.

Singh povestește: „În decembrie era pe coperta Rolling Stone India cu titlul ‘Cel mai pe val artist indian’. Credem că platforma Saavn a jucat un rol foarte important în această lansare, din câte ne dăm seama din datele noastre. După aceste experiment, l-am adus pe Neal care să dezvolte programul ăsta. În loc să ne sprijinim artiștii doar prin promovare, am vrut să ne apropiem mai mult de ei: să-i ajutăm să-și dezvolte muzica pe care să o comunice într-un mod care le este favorabil din punct de vedere economic, un lucru pe care nu-l pot găsi nicăieri în altă parte.”

Saavn are 20 de milioane de useri activi în fiecare lună la nivel global. Din ăștia, cam 18 milioane sunt în India, unde au la dispoziție o variană gratuită cu publicitate inclusă și un abonament de 99 de rupii (adică 1.5$) pe lună. Restul lumii poate accesa platforma doar contra cost, pentru 4.99 dolari pe lună. Catalogul Saavn conține peste 30 de milioane de titluri și are ca scop principal livrarea de muzică Bollywood, Punjabi și Telugu către publicul Asiei de Sud. Are, așadar acorduri semnate cu case de discuri locale, dar și cu marile case de discuri din lume pentru conținutul în limba engleză.

Singh: „Diaspora celor din Asia de Sud este estimată a se situa undeva la 20 – 25 de milioane în toată lumea și există deja o a doua generație de public în spatele lor. În S.U.A. trăiesc aproximativ 4 milioane de oameni din Asia de Sud și aici avem peste 1 milion de useri activi. Credem că vom fi capabili să convertim o mare parte din ei în plătitori de abonament.”

În India streamingul crește rapid, în timp ce pirateria constantă pare că scade, în sfârșit: coform IFPI, piața de muzică înregistrată din India a crescut cu 26,2% în 2016, ajungând la 111,6 milioane de dolari, ceea ce o plasează însă abia pe un foarte modest loc 19 în lume. Apariția smartphone-urilor sub 100 de dolari și a unei rețele 4G create de către gigantul de comunicații Reliance Jio pune bazele unei creșteri viitoare.

Concurenții locali ai lui Saavn sunt Gaana, Hungama, Wynk și recent lansatul JioMusic care se adresează exclusiv abonaților Reliance Jio. Zice Singh:

„Pentru prima oară în 5 ani se întâmplă ca userii noștri din India să ne folosească serviciul mai mult prin conexiuni mobile decât prin Wi-Fi. Cred că ăsta este un punct foarte important pentru evoluția Saavn și pentru serviciile de streaming în general. Am înregistrat o creștere incredibilă datorită acestei schimbări.

Contractele pe care le încheiem cu artiștii sunt în general de 50/50 atât în ceea ce privește drepturile de pe înregistrare, cât și în ceea ce privește publishing-ul. Noi finanțăm proiectul și apoi ne recuperăm investiția. Ne concentrăm atenția mai ales pe artiști din Asia de Sud. Dar ei pot trăi în India, Marea Britanie, Toronto sau Los Angeles. N-avem o regulă cu privire la locul de unde și-au ales să trăiască. Scopul nostru este să creăm un loc care să fie ca un „acasă” pentru artiștii Asiei de Sud. Și poate că vom reuși să aducem artiști care sunt din alte părți ale lumii pentru a colabora cu ai noștri și uite-așa vom face o muzică nemaiauzită până acum.

Pentru publicul nostru e foarte important să găsim dozajul perfect al limbilor în care se cântă: engleză, hindusă, urdu și telegu. Programul AO este nou, așa că deocamdată încercăm marea cu degetul și, odată cu datele pe care le colectăm și le analizăm, învățăm.

De fapt, singurul lucru care contează este să aflăm ce vor userii noștri, care sunt mai ales adolescenți. În funcție de ce aflăm, ne construim strategia. E ca și cum am fi un startup. Ajustăm și optimizăm permanent pentru a ne asigura că piesele noastre primesc cât de multă atenție se poate.

Cât despre reacția caselor de discuri la mișcarea noastră… Nu știu ce să vă spun. Noi am fost cât se poate de transparenți. Iar în momentul de față rolurile din industria muzicală trec printr-o perioadă de schimbări. Nu cred că ideea noastră reprezintă o surpriză pentru nimeni. Noi ne respectăm partenerii din cadrul caselor de discuri majore și din companiile de dezvoltare a artiștilor. Dar, dacă e să dăm cărțile pe față, noi facem asta pentru muzică; pentru a promova artiștii indieni la nivel global. Suntem deschiși la propuneri de parteneriat și colaborări cu orice casă de discuri din lumea asta.”

Cu puțină vreme în urmă scriam despre Tencent, care deține trei platforme de streaming și este singurul licențiator autorizat în China al tuturor celor trei case de discuri majore. Indienii au o platformă de streaming care este în același timp și casă de discuri. Evident că la ei, acolo, legile despre concurență și monopol sunt mai ceva ca a lustrației la noi, da’ mie tot îmi vine să cam fiu atent spre Răsărit. Că s-au mai răspândit chestii de pe meleagurile alea de-alungul istoriei, deci precedent există. Da’ hai mai bine un cântecel vesel de vară să cântăm. Ce contează dacă la orizont încep să prindă contur niște giganți pe lângă care până și casele de discuri majore vor părea niște țâști-bâști independenți.

sursa: Music Business Worldwide