Cartea asta are și un subtitlu, unul un pic cam gazetăresc pentru subiectul abordat: “How Jay Z Went from Street Corner to Corner Office”. Doar autorul, domnul Greenburg, este jurnalist la Forbes, ba încă unul renumit. Mie mi-a “furat inima” de la Michael Jackson Inc, pe care tot pe Kindle am citit-o. Mi-a plăcut atunci că omul a scris o carte dreaptă despre un subiect care încă mai iscă furtuni.

“Empire State of Mind” nu e chiar la fel de obiectivă. Zack O’Malley are grijă să ne spună o dată la câteva zeci de pagini că biografia scrisă de el nu are binecuvântarea mărețului Hova (unul din multele aliasuri ale lui Jay Z, în caz că vă aveați impresia că am ortografiat greșit numele de familie al lui Jimmy Hoffa). Frustrarea marelui gazetar căruia i se refuză interviul fix de către cel mai important personaj al cărții sale apare și în felul întunecat, tip roman de spionaj, în care descrie situațiile în care s-a întâlnit cu apropiați de-ai lui Jay Z pentru a aduna informații. De multe ori Greenburg descrie ezitarea lor plină de teamă, atunci când întrebările devin prea incomode.

E o carte care îți deschide ochii. “Empire State of Mind” analizează profund și documentat o strategie de business simplă: numele meu poate fi asociat cu un singur lucru – succesul. Ăsta este crezul lui Jay Z. Pentru asta s-a luptat. Și, cu inteligență, viclenie, niște ipocrizie și niște tălpi care, oricât de scumpi ar fi pantofii, încă poartă iz de cadavru, a reușit. Jay Z nu este doar unul din cei mai de succes artiști, ci a reușit performanța fantastică de a deveni totodată și unul din cei mai bogați oameni de afaceri din industria muzicală.

Ce e cel mai important de reținut din “Empire State of Mind” e că omul ăsta, oricât de intergalactic pare el și oricât de neverosimilă i-ar fi ascensiunea, a muncit de s-a spetit. La propriu. Atât pentru a deveni un traficant de droguri de rang superior, unul din rapperii cu flow super-șmecher, cât și pentru a face din (aproape) orice afacere a atins o mină de aur. Evident că a avut și norocul de a fi la momentul potrivit în locul potrivit. Plus că e dotat cu niște tone de tupeu în plus față de pământeanul mediu. Da’ a și muncit. Mult a muncit.

Puteți cumpăra cartea asta în varianta Kindle de aici.

Citatele mele preferate din “Empire State of Mind” sunt*:

“Asta a fost cea mai mare păcăleală pe care au inventat-o vreodată directorii caselor de discuri, să-i convingă pe artiști că nu poți fi și artist și să mai câștigi și bani mulți. Timp de mulți ani, artiștii mureau faliți. Casele de discuri profiatu de ei.”

“…își amintește Jaz-O: Eu l-am învățat că, pentru a fi cel mai bun, nu trebuie să-ți rafinezi arta în văzul lumii. Arta trebuie să ți-o rafinezi în intimitate. Oamenii nu trebuie să știe cât de mult ai muncit ca să obții ceva.”

“Eu nu vreau să mă opresc din a asculta hip-hop când o să am cincizeci de ani. Dar nu vreau să ascult ceva cu care n-am nicio legătură. Și nu pot să am legătură cu un tip care trăiște într-o casă mare și care îmi zice c-o să mă-mpuște.”

*traducerea îmi aparține

Goto Top