Ce tare ca am terminat cartea asta azi-noapte, cand deja era trecut de 00:00 si scriu despre ea azi, luni 13…
Atunci cand ma pomenesc cu o carte pe care nu am cumparat-o eu sau nu stiu de la cine o am, sunt sigur ca a ajuns la mine pusa bine, intr-o sacosica, impreuna cu ceva bonuri spre decont, de mainile mamei mele, care, discreta asa cum educat-o, de cele mai multe ori prefera sa nu-mi spuna multe lucruri de teama sa nu ma deranjeze. Iar eu, fiu nerecunoscator, in loc sa-i apreciez eforuturile par sa-i pandesc, gata de scandal, orice mica scapare. Si deloc nu-i corect asa… Hai insa sa nu devin patetic tocmai la cartea asta cinica si neagra…
Daca ai citit “De veghe in lanul de secara”, atunci o sa-ti apara foarte familiar tonul lui Grunberg. Acelasi umor fin, acelasi cinism ascutit ca o lama de katana, poate putin ciobita de prea mult uz. Aceeasi perspectiva putin deformata a omului care se zbate la limita dintre normalitate si nebunie mintala, din care omul-om din noi citeste putin amuzat si cam oripilat.
Arnon, personajul central al cartii, este un fel de Holden care insa nu depaseste momentul de criza adolescentina. Atunci cand este parasit de prima lui iubire, accesul lui de rebeliune se cronicizeaza. Refuza cu obstinatie sa se maturizeze si sa se supuna regulilor generale care fac diferenta dintre un om matur si un adolescent fara griji. Pierde din ce in ce mai mult legatura cu viata reala si rataceste nopti si zile prin hatisul vietii destrabalate din Amsterdam.
Bea mult si la un moment dat isi descopera o pasiune imensa pentru curve. Devine consumator de prostituate. Iar capitolele care descriu aceste experiente sunt foarte vii. Descrie totul cu detasare. Pana si propria lui mizerie. Pana si actul sexual. Totul este imbibat de indiferenta. Totul este gaunos. Lipsit de scop sau de sens. Dar plin de o savoare dulce-acrisoara si usor statuta.
Mai presus de orice si intr-o perfecta armonie cu Holden, Arnon este singur. Extrem de singur. In familie, la scoala, in viata. Dupa ce il paraseste Rosie, ramane singur pe viata.
Si lumea zice despre mine ca am o problema?! :))
O sa iau si eu cartea asta mai ales fiidca nu mi a placut in mod deosebit,nu s a ridicat la asteptarile mele, De veghe in lanul de secara si poate acum imi mai schimb parerea dar si pentru ca si eu urasc la fel de tare zilele de luni,sau cum bine zice o amica de ale mele:bine ca ziua de luni nu se intampla decat o data pe saptamana!eu as completa si luni 13,uneori suna mai rau decat decat marti 13.
@bek00letz Pe bune ca ai. Pai… chiar sa vii dupa un ceas in Berceni?! :-))
@Ioana Hm… Daca nu ti-a placut “De veghe…” sincer am niste emotii legate de cartea asta. Astept cu nerabdare un semn. Ok? 😀
p’asta cand sa o mai citesc:(…am teze…
da’ vine ea vacanta…de vara:d/..
eu sunt nascuta luni…:))
Bai… ce sa zic… Eu sunt nascut vinerea. Deci… 😀 Party animal, clar!
Imi place de tine ca imi faci pofta de carti. Pe bune ca imi place. Dar am o problema ca simti nevoia sa dezvalui si finalul. 🙁 Dar te iert de data asta, pentru ca mi-a placut la nebuie “De veghe in lanul de secara”.
N-am venit dude pentru un ceas…am venit ca sa te bat la cap 🙂 Dar, daca tot eram acolo…:P
@Liana Ai sa razi, dar chiar finalul-final nu l-am dezvaluit. Citeste si-ai sa vezi.
@bek00letz Ba da, ma. Ai venit si ai stat cam un ceas… pe ceas! 😀
Am terminat si eu cartea azi de dimineata. 😉
Mi s-a parut extrem de amuzanta si am citit-o cu extrem de multa usurinta. Din pacate insa am perceput-o ca fiind o scriere usor superficiala in special pentru ca am citit-o dupa o carte mult mai sensibila si impresionanta care avea de-a face tot cu maturizarea unui baietel (Black Swan Green de David Mitchell).
Mi-a fost destul de greu sa ma atasez de personajul Arnon pentru ca n-am simtit deloc ca el ar dori sa fie altcumva decat este, sau ar aspira la o viata normala. Mi s-a parut ca se complace destul de mult in situatia lui si ca ia lucrurille cu atat usurinta incat nici nu are o drama serioasa. Da sunt usor triste pentru mine ca cititor situatia si singuratatea lui, dar pentru el nu par sa fie o problema…
N-am zis ca e piatra filosofala cartea asta. Dar nu poti spune prea multe de rau de ea… welcome back… 🙂
“Majoritatea oamenilor sunt de parere ca o noapte nu inseamna nimic, dar in comparatie cu o ora sau un sfert de ora, o noapte e o vesnicie si exact asta-mi doream eu.”
E mai buna susmentionata decat “De veghe in lanul de secara”.
“Majoritatea oamenilor sunt de parere ca o noapte nu inseamna nimic, dar in comparatie cu o ora sau un sfert de ora, o noapte e o vesnicie si exact asta-mi doream eu.”
E mai buna susmentionata decat “De veghe in lanul de secara”.