Anul trecut pe vremea asta munceam de zor la castingul pentru Megastar 2, motiv pentru care am ratat prima editie. Cum anul asta sunt tintuit in Bucuresti din motive de meteo, constructie civila ce va sa devina casa noastra de familie si inca vreo cateva, profit din plin si fac cura de concerte. Am inceput ieri. Recunosc ca, desi n-am fost, am adunat avid impresii de la toti prietenii mei, anul trecut, despre prima editie. Asa ca asteptarile mi-erau mari si deci usor de dezamagit.
Ei bine, nu! Oricat am cautat eu defecte de organizare, oricat am vanat gaurile din cascaval, B’estfest e bestial organizat. Felicitari! M-am simtit in siguranta, am avut intotdeauna ceva de facut, am toate motivele sa vreau sa ma intorc in urmatoarea zi si asta nu doar pentru line-up.
In primul rand B’estfest m-a incurajat. Exista oameni normali in Bucuresti, oameni care asculta muzica buna, care sunt civilizati, care respira deja aerul anilor in care traim. Pentru toti oamenii pe care i-am vazut aseara am un singur sfat: FACETI COPII MULTI!!!
In ordinea in care am avut parte de ele: Silent Disco este un concept foarte tare si nu inteleg de ce nu exista un asemenea loc deschis tot timpul in Romania. Pentru ca pe langa faptul ca iti da optiunea de a asculta unul din 2 DJ care pun muzica simultan in acelasi loc, ai si posibilitatea sa-ti dai castile jos si sa ai o conversatie pe cel mai normal ton din lume.
NSK nu au avut parte de publicul pe care il meritau, pentru ca au fost programati destul de devreme, pe cand multa lume era inca la birou, iar gradele din termometre inca prea multe. Din cate am inteles a fost prima reunire a grupului de mai bine de 8 ani incoace. Tot ce le doresc este sa nu astepte inca 8 ani pentru a canta din nou impreuna. Foarte bine ce fac ei acolo. Si foarte bine si Mara si MC B pe care i-au chemat alaturi de ei.
Pe final de NSK ne-am mutat la Apollo 440. Sincer nu prea aveam chef de sound techno la momentul respectiv. Si nici n-am avut parte. Rock, frate. Cu energie, cu sound dur, cu un vocal genial, cu un baterist batran care batea ca toate tobele iadului (desi era ajutat pe spate si de multe sample-uri). Mi-au placut mult.
Alanis Morissette a fost tot ce-am crezut ca va fi. Adica a cantat perfect, fara nici un efort, acompaniata de niste super-instrumentisti. Cu toate astea am bagat de seama ca majoritatea domnilor din public erau destul de detasati, fiind evident ca erau acolo doar pe post de insotitori de prietena/logodnica/sotie incantata. N-am stat pana la sfarsit, pentru ca incantarea doamnei mele s-a sfarsit in plictiseala. Inca o raita pe la Silent Disco si…
Singura pe care am ratat-o de tot a fost Miss Platnum, dar asta este… Nu le poti avea chiar pe toate.
Am inceput sa asteptam Cypres Hill. Singura trupa care a intarziat. Vreo… 10 minute. In rest, tot festivalul a fost ceas elvetian. Primele doua piese s-au auzit ingrozitor, lucru care se intampla de obicei la concertele hip-hop. Exact cand eram gata sa zic “ok, ne tinem de plan: plecam dezamagiti de la Cypress Hill si mergem sa ne dregem la UNKLE” s-a intamplat miracolul. Nu stiu cum, dar cateva mii de oameni saream cu totii in aer, cantam, dansam, ne isterizam cu 2 MC care n-au pierdut un singur beat, care n-au piedut un singur vers, care au facut o super-atmosfera. Deci da, s-a auzit perfect.
Am ajuns totusi si la UNKLE, insa prea tarziu ca sa mai intram in atmosfera. Din ce-am auzit, a fost de bine si acolo.
Toata lumea cu care m-am intalnit acolo a zis acelasi lucru: “e atat de misto, ca parca n-ar fi Romania!” Eu zic asa: este Romania! De ce nu poate sa fie toata un B’estfest? Tot timpul! Eu sunt pentru! Promit sa cumpar bilet!
Noi am evadat de la Alanis Morissette mai devreme decat voi si am prins si ceva din finalul Miss Platnum. A fost mistocuta si ea – acompaniamentul sonor de nota 10.
Misto de voi. Dar stapana vietii mele nu o inghite pe Miss Platnum (e si oarecum greu) asa ca n-am avut voie… Oricum, presupun ca ne vedem diseara.
Asa zice bratara roz de pa mana mea.
Aha. Deci a rezistat carevasazica. Respect! Eu ma voi mentine si azi verde si proaspat la capitolul asta.
Da, secretul e sa o intorci pe partea cealalta in public si nu mai e la fel de roz. 😀
HA! Deci ti-a fost rusine cu ea la mana, asa roz si “dulcik”!!! Ntz ntz ntz… Asta miroase a idee preconceputa, domnule…
Intr-adevar, Miss Platnum a fost foarte dulce si cantat beton.
Iar Unkle cred ca a fost cel ma bun concert din tot fesivalul.
vreau si eu la nelllllllyyyyyyyyy sa ne spui cum a fost :(((
@Ada T Eu cred ca te-ai grabit putin. Ai fost aseara la Manu Chao?
@stefy A fost foarte misto. Sper sa am timp sa scriu azi.
Si daca anul acesta nu lucrezi pentru un casting pentru Megastar 3.. inseamna ca nu se va mai tine? 🙂
:-)))) Asteptam un comment ca asta inca de cand scriam postul. Ma mir ca a aparut atat de tarziu. Nu. Nu inseamna asta catusi de putin. Dar nu inseamna nici ca nu se face. Inseamna doar ca, oficial, inca nu e nimic sigur.
Da. Si imi sustin parerea in ceea ce priveste Unkle, doar ca se adauga si Manu chao. Au fost cele doua concerte care au rupt. In ceea ce priveste atmosfera a fost, intr-adevar, mai tare Manu chao.
Si acum ma dor oasele dupa concertul ala. 🙂
O, da! Inteleg perfect. Eu nu stiu ce-a avut baiatul ala in charisma lui, insa este cu adevarat unul din cei mai tari showmeni pe care i-am vazut vreodata.
“Pentru toti oamenii pe care i-am vazut aseara am un singur sfat: FACETI COPII MULTI!!! ” asta o fost absolut bestiala!
Te-am tot văzut pe acolo.
UNKLE au fost demenţi. Rău de tot. Pentru mine o fost concertul festivalului împreună cu la fel de energica RóisÃn
Inseamna ca la B’estfest am fost cat se poate de complementari. O fi bine, o fi rau… 😀