Bobby Borg este toboșar de meserie. Și face parte din categoria muzicienilor care au “luptat” de ambele părți ale baricadei: atât ca artist semnat cu o casă de discuri importantă, cât și ca artist independent. Faptul că a ales să scrie o carte și să predea cursuri despre cum stă treaba cu muzicienii independenți arată, cred eu, destul de multe despre felul în care omul nostru vede viitorul industriei muzicale.
“Music Marketing for the DYI Musician” este o carte care te poate face să te lași de muzică. Asta pentru că, dacă te apuci să faci tot ce zice băiatul ăsta că ar fi bine să faci, nu cred că îți mai rămâne vreo clipită liberă pe lumea asta pentru chestii banale cum ar fi: viață, mâncare, socializare sau chiar și muzica pe care te învață el atât de sârguincios să o promovezi. Așa că e bine să înțelegi și să nu uiți că asta e o carte din care tu înveți multe și aplici doar ce simți că se potrivește proiectului tău.
Dacă n-ai pus niciodată mâna pe o carte de business (de orice fel), atunci ăsta e un loc foarte bun din care să începi. În paginile “Music Marketing for the DYI Musician” găsești enunțate și repetate multe principii de bază care pe un om de afaceri îl plictisesc, dar pentru un artist s-ar putea să fie revelatorii. De fapt cred că așa s-ar putea rezuma esența acestei cărți: manualul care transformă artistul în om de afaceri. Dacă simți că nu poți face transformarea asta, poate că ai, totuși, nevoie de cineva care să se ocupe de tine și cu care să împarți banii puțini sau grămadă pe care îi va aduce proiectul vostru.
Foarte util sistemul de organizare al muncii de promovare și genială lista de lecturi pe care o propune domnul Bobby Borg. Recunosc că am citit “Music Marketing for the DYI Musician” pentru că mă rugase o artistă cu care colaborez de puțin timp să îi recomand o carte pentru artiștii independenți. În afară de Donald Passman (pe care și Borg îl recomandă), cam asta-i cea mai “abecedar”.
Varianta de Kindle o găsiți aici.
Citatele mele preferate din”Music Marketing for the DYI Musician”:
“Competiția ar putea fi definită simplu: ‘oricare artist pe care l-ai putea vedea ca fiind similar cu tine’. Sau, și mai la obiect, ‘orice artist care ar putea să distragă atenția publicului tău de la tine.”
“Artiștii care pot rămâne sinceri cu ei înșiși, care se adaptează pieței și care împing limitele inovației sunt de obicei aceia care au cel mai mult succes.”
“Provocarea este să înțelegi ce fel de muzică ascultă acum oamenii, iar apoi să împingi limitele inovației într-un mod care să nu te facă să pierzi contactul cu societatea, ci care să îți mențină fanii satisfăcuți și interesați de tine (în cel mai bun caz, acest mod exprimă și menține viziunea și integritatea ta artistică).”
“Orice scop urmărești, asigură-te că ai într-adevăr calitățile necesare pentru a-l indeplini.”
“Hei, realitatea e de rahat câteodată, dar dacă îți poți înghiți mândria și te poți vedea pe tine însuți, cu tot cu slăbiciunile tale, fix așa cum ești, sunt o mulțime de feluri în care poți depăși momentele grele și poți obține ceea ce îți dorești.”
“Dacă o afacere nu e profitabilă, atunci nu e o afacere, e un hobby.”
“Cel mai bine este să mulțumești pe deplin un grup select de oameni cu strategiile tale de marketing decât să mulțumești o mulțime de oameni puțin sau deloc.”
“Nu uita că, dacă vrei să fii cel mai bun, e bine să începi cu succesul altcuiva. Oricând e posibil, stai pe umerii unui uriaș.”
“Un artist trebuie să înțeleagă foarte bine că lumea nu se învârte în jurul lui și că nu i se cuvine absolut nimic.”
“Cunosc un alt artist, un rapper, care sare în spatele mesei de vândut merchandising după fiecare show. De acolo își vinde muzica, semnează autografe și adună adrese de e-mail. Dacă ți se pare că așa își vinde sufletul, eu cred că așa își câștigă fani. Nu ai voie să te temi de a te vinde pe tine însuți.”
“Nu uita: muzica nu este de obicei difuzată la radio pentru că este bună, ci pentru că e bine promovată.”
“După cum a spus și W. Edwards Deming (fondatorul procesului japonez de management kaizen): ‘nu ajunge să faci treaba cât poți tu de bine – trebuie mai întâi să știi ce ai de făcut și abia apoi să faci treaba cât poți tu de bine.'”
“Până când nu stimulezi tu interesul celorlalți, nimănui nu-i pasă despre succesul tău mai mult decât îți pasă ție – nici oamenilor de la A&R, nici managerilor, nici impresarilor.”
“Nimeni nu te va salva și nu te va propulsa de la tine din garaj direct la statutul de superstar. Adoptă o atitudine sănătoasă față de munca ta și de așteptările pe care le ai de la ea.”
traducerea îmi aparține
