CRANK 2 – S(ick) F(uckin’) M(ovie)

Din categoria asta, SMF, a carei paternitate o revendic la fel de aprig ca pe a Marei, mai fac parte (asa, ca sa va lamuriti si voi), Four Rooms, From Dusk Till Dawn, Fear and Loathing in Las Vegas. Ei bine, demult n-am mai vazut un film pe care sa-l bag fara nici cea mai mica sovaiala in categoria asta. Pan’ la Crank.  1, da’ cu atat mai mult 2.

Iar acuma, ca l-am vazut, inca nu-mi vine sa cred cat de tripati pot fi Mark Neveldine si Brian Taylor… Filmul e genial, poate pe alocuri putin exagerat de genial. E absurd, e funny, e violent, e exact atat de previzilbil cat trebuie un sequel sa fie (in sensul in care secventa de sex in public exista, e mai nebuna si mai lunga). Si de cand scriu la postul asta ma tot intreb cu ce se poate compara filmul asta, in care cu siguranta ca Jason Statham se potiveste extraordinar de bine… Singurul termen cat de cat valabil pentru o comparatie care sa cuprinda in sinea-i comparativa cat de departe in urma ramane realitatea in filmul asta este Bugs Bunny. Deci da. E ca un desen animat. La fel de lipsit de grainta dintre posibil si imposibil.

Eve s-a ingrasat? Putin asa… ? Voi ce ziceti?

N-ai cum sa iesi prost dispus de la filmul asta. N-ai cum! Recomand cu mare, mare pasiune. Si daca nu v-a placut, atunci e clar! SMF nu-i pentru voi! Mergeti la… “A doua cadere a Constantinopolului”.