De ce „ime” place IME?

IME

IME înseamnă „Industria Muzicală Explicată”. E un curs care în ianuarie 2016 va ajunge la cea de-a cincea promoție. Eu fac parte din prima generație de absolvenți și, pentru mine cel puțin, cursul ăsta a fost o mare nimereală. Uite de ce.

Taman ce mă găseam într-un punct al vieții mele în care aruncându-mi ochii ba prin jur, ba prin-lăuntru-mi încercam să mă lămuresc unde sunt și încotro vreau să mă îndrept. Începusem, de puțină vreme, să scriu aici aproape exclusiv despre muzică și industria ei. Deși pare un domeniu destul de lipsit de simțire, eu chiar așa am simțit să fac: să scriu doar despre asta. Nu înțelegeam încă de ce. Pur și simplu știam că asta trebuie să fac.

După primele articole, mi-am dat seama că experiența mea în domeniul ăsta era destul de neuniform distribuită. Și, mai ales, au cam început să mă jeneze zonele în care nu prea eram sigur pe mine. Fix când mă străduiam eu mai abitir să înțeleg cam spre ce direcție ar trebui să mă îndrept, am văzut pe atot-izbăvitorul Facebook anunțul despre cursul ăsta, IME. M-am înscris în următoarele 10 secunde.

La ce mi-a folosit? E drept că multe lucruri noi nu am învățat. E un curs care se adresează celor care sunt încă fragezi în industria muzicală, gândit astfel încât la capătul lui să ai noțiunile de bază care să te ajute și apere în apele tulburi în care ai de gând să înoți. Nu am avut parte, propriu-zis, de foarte multe noțiuni pe care să nu le fi știut deja sau cu care să nu mă fi confruntat la un moment dat.

Ok. Și totuși, la ce mi-a folosit?

anca lupes

În primul rând cursul ăsta a luat ghemotocul de informații pe care le-am adunat în timp și l-a descâlcit. Le am acum, notate în caligrafia-mi îngrozitoare, într-o ordine logică. Am cunoscut oameni noi, proaspeți. Oameni care vor să intre în industria asta și care visează cu capul pe umeri la cai verzi pe pereți. Am avut ocazia să discut cu oameni experimentați din domeniu, cu care m-am întâlnit prea puțin până acum. De multe ori novicii și seniorii au iscat discuții savuroase și născătoare de idei.

În al doilea rând, IME este singurul loc în care oameni din industrie se întâlnesc cu sinceritate. Dorința de a afla mai multe, calmul și înțelepciunea profei, sinceritatea debordantă a celor tineri și neștiutori îi fac pe cei hârșâiți în domeniu să-și lepede măștile pe care le poartă negreșit la orice întâlnire mai mult sau mai puțin oficială și să vorbească despre ce știu. Am avut ocazia să ascult povestea carierei lui Edi Petroșel (Holograf) și Cornel Ilie (Vunk). Au venit și au vorbit cu atâta naturalețe și onestitate, cum eu n-am crezut să-i aud vreodată.

eu predau la curs

În al treilea rând, pentru mine IME înseamnă o pasiune nouă, descoperită. Cea de a le vorbi oamenilor, de a-i învăța lucruri. La sugestia Ancăi și cu sprijinul ei, începând cu a treia promoție, am început să țin un modul despre radio, despre felul în care ajunge sau nu o piesă pe radio. Tot la nivel personal, am descoperit în colegii mei o sursă inepuizabilă de informații despre industrie. Cursuri, cărți, articole, cam tot ce îți poți vreodată dori să afli despre domeniul ăsta se postează pe grupul de Fb unde sunt admiși doar cei care au absolvit IME. După fiecare promoție ne întâlnim undeva. Toți. S-au legat prietenii, s-a pus de colaborări, s-au făcut angajări. E ca o seră mică unde cresc plante sănătoase într-un mediu extrem de poluat.

Deloc în ultimul rând, IME este Anca Lupeș. N-am s-o laud pe profă aici. Dați voi singurei un search pe Google sau mergeți pe linkurile din articolul de față ca să vă lămuriți ce și cum.

Ediția a cincea începe în ianuarie. Vă puteți înscrie aici.

 

Vestea bună este că „Industria Muzicală Explicată” pare a fi doar începutul. Există deja un nou modul de curs, la care eu m-am înscris deja.