Desperado

Nu stiu altii cum sunt, dar pentru mine exista piese pe care, atunci cand le ascult, le leg imediat de amintiri foarte precise, de locuri, de oameni. Azi, intre doua etape de dat premii in Grand Arena Mall, continuandu-mi procesul de culturalizare muzicala a populatiei din Berceni (ascultasera deja Faithless, Blazzaj, Lucio D’Alla) am ajuns la The Eagles. A treia piesa de pe cd e Desperado.

Mie imi aduce aminte de:

Milena, care se uita la mine cu ochi plini de speranta. Clasa a 8-a. Eagles si Kuschel Rock parea sa fie mai bine decat East 17. Eu insa eram fan Slayer pe vremea aia si cam strambam din nas. In cele din urma a trebuit sa fiu de acord. Era totusi mai bine.

Tot Milena, trezindu-ma la 5 dimineata. Clasa a 10-a. Caseta cu Eagles era pe autorepeat si se auzea Desperado a cata oara in noaptea aia oare? Incepusera sa circule tramvaiele. Iar in curand urmau sa se trezeasca ai ei. Cu ochii carpiti de somn ma imbracam repede si ma rugam sa nu latre prea tare cainele si sa nu uit sa nu trantesc poarta. In cele din urma m-a convins. Mi-am inregistrat si eu Eagles.  Era o caseta Goldstar transparenta cu rolele rosii, care scartaiau si se intepeneau din cand in cand.

2 mai. La mare cu Victor. Cortul meu era ala mare, in care beam ceai cu vodca seara. Casetofonul lui era dublu, vechi si fara usite. Era legat de un stalp de aluminiu cu o cordelina portocalie. Umblam desculti si nu ne spalam cu apa dulce aproape niciodata. Se auzea putin dogit. Noi fumam si filosofam despre un viitor in care urma sa ne fie bine. Chiar ne e. Dar intr-un mod la care niciunul din noi nu s-ar fi asteptat.

Postavaru. Tabara de ski. Noaptea, dupa ce se termina canasta cu profele, in camera. Se discuta. Se fuma. Pe rand, adormeam, rapusi pentru cateva ore, dupa care inapoi pe partie. Cuplurile se giugiuleau pe sub paturi. Redes venea intotdeauna ultimul si aprindea lumina la 5 dimineata, ca sa vada cine cu cine s-a mai combinat. Asta pana s-a combinat si el, spre usurarea noastra. A doua zi, la prima coborare, noi, baietii, comparam impresii… cat de departe am mai ajuns. Cand nu se intampla nimic spectaculos, inventam.

Ora de engleza cu Teacher Breban. Era randul meu sa scot textul unei piese, sa-l scriu pe tabla si sa-l discutam cu toata clasa. Asta a fost.

    1. adriana 15 aprilie 2009
    2. danfintescu 15 aprilie 2009
    3. adriana 15 aprilie 2009
    4. danfintescu 15 aprilie 2009
    5. yulik2531 15 aprilie 2009
    6. danfintescu 16 aprilie 2009
    7. yulik2531 16 aprilie 2009
    8. portocala 20 aprilie 2009
    9. danfintescu 21 aprilie 2009
    10. portocala 22 aprilie 2009
    11. danfintescu 23 aprilie 2009

    Add Your Comment

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.