Haruki Murakami – „Dupa cutremur”

A trecut ceva vreme de cand am terminat cartea asta. Doar ca… n-am avut timp. Evident… Pentru cei care citesc pentru prima oara un post de-al meu despre Murakami, va comunic de pe acum ca sunt un mare fan. Este genul de scriitor pe care il voi citi integral si de la care astept cu mare nerabdare urmatoarea carte. Mi-l dozez, asa cum face un copil cu o ciocolata. Citesc cate o carte presarata printre altele, ca sa-mi ajunga mai mult timp. Ma rog.. divaghez… ideea de baza este ca, alaturi de Rushdie si Llosa, Haruki Murakami e intre preferatii mei.

„Dupa cutremur” este o colectie de povestiri, care, tangential, au legatura cu marele cutremur din Kobe din 1995. Nu e vorba propriu-zis despre cutremur. Nu vedem ruine, raniti sau morti decat la televizoarele la care privesc (intamplator sau obsesiv) personajele celor 6 povestiri. De data asta elementul fantastic aproape ca lipseste din peisaj, cu toate ca stilul ramane la fel de usor de recunoscut.

Ca de obicei la cartile lui, m-a surprins din nou spoiala de occidentalitate pe care au adoptat-o japonezii. Ei asculta muzica noastra, se imbraca in haine ca ale noastre, insa inlauntrul lor raman profund si iremediabil diferiti. Demonstreaza asta atat prin felul in care duc la savarsire gesturi marunte, cat si in marile motivatii care determina luarea marilor decizii.

    1. AndreeaM 12 iulie 2010
    2. danfintescu 12 iulie 2010
    3. bek00letz 15 iulie 2010
    4. danfintescu 22 iulie 2010
    5. portocala 22 iulie 2010
    6. danfintescu 23 iulie 2010
    7. Alice Andreea 29 martie 2011

    Add Your Comment

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.