Parchez. Aveam de stat cam 10 minute. Dupa ce am incercat zadarnic sa conving un sofer de la OTV, in varsta de vreo 20 de ani, burtos si cu tricoul doar o idee mai negru decat tenul, ca nu se face sa-ti lasi masina in mijlocul parcarii astfel incat sa nu mai poata sa treaca nimeni pe langa tine, m-am hotarat sa ocolesc. Da, eram la Romana, ca doar de-aia m-am incurcat in soferul otevist. Ma rog. L-am abandonat superior. Rond pe langa coloane, pe Dacia, in speranta ca gasesc loc fie la Pizza Hut in fata, fie mai la dreapta, prin Lahovary.
Minune de vacanta! Bucuresteni avuti care pleaca in august. Centrul e aproape pustiu! Iar un nene imbracat in uniforma gri a PMB, adica noua uniforma Dali, imi face semne imbietoare de agent de circulatie amator, sa-mi infig calutul weasel diesel intre un audi negru si un bmw negru. Multumit de pleasca, dau semnal dreapta si parchez. Agentul de circulatie circumstantial revine la profesia lui de capatai. Si, in timp ce eu ma extrag din masina, vine spre mine cu o chitanta intr-o mana si cealalta intinsa a bani.
– 2 lei, zice el.
Urasc oamenii care nu saluta. I-as condamna la moarte lenta prin impolitete.
– Buna ziua, zic eu apasat, ca sa demonstrez ceva. Apoi imi dau seama ce am auzit si incep sa-mi invart rotitele. Cum adica 2 lei? Ca doar am parcat ieri langa banca si a venit tot un sobolan din asta gri si mi-a cerut 1,5 ron. Adica “cinshpe mii”… cat era si la dalli. Ca vorba aia, PMB nici macar dungile de pe sosea nu le-a improspatat, asa ca n-ar avea motiv de majorare. Asa ca, lasand lectia de politete la o parte, trec direct si transant la finante:
– S-a scumpit parcarea? Ca parca era un leu jumate…
– Da, zice el hotarat.
Aproape convins, bag mana in buzunar sa scot portofelul. Poate are omul dreptate. Ca vorba aia n-am de unde sa stiu. Doar nu s-a scris la meteo. Sau pe plaja la Neptun. Dar educatia mea de bucurestean nu ma lasa sa-l las:
– Ai, bre, vreo chitanta, sa-mi arati si mie unde scrie ca e doi lei parcarea?
Triumfator, cu spatele drept, fara un cuvant, mosul imi intinde chitanta. Eu o iau si imi arunc ochii, deja plini de remuscari ca indraznisem sa fiu suspicios fata de un tataie atat de simpatic. Sus, mare, pe centru, langa PMB, trona tariful: 1,5 RON. Poate n-am inteles/vazut eu bine. Mai citesc o data. Tot 1, 5. Ma uit la el. Nu mai pare asa sigur pe el mosul…
– Pai aici scrie 1,5, zic eu.
– Hai dom’le, dai cat vrei! face el enervat.
Io in momente din astea incep sa seman cu mama. In loc sa ii azvarl hotului demascat pretul corect, sau in loc sa-i dau 2 lei scarbit, eu ma transform in Don Quijote si ma iau la tranta cu orice moara de vant are neobrazarea sa-mi iasa in cale. Drept pentru care, cu chitanta in mana, scot telefonul si incep sa caut un numar de telefon, care ar cam trebui sa fie pe foaia incriminatoare de hartie. Asta in timp ce, cu o politete clocotinda, il intreb:
– Cum va numiti?
Enervarea tipului dispare ca prin farmec. Spatele se incovoaie. Sprancele se arcuiesc a mirare rugatoare. Colturile gurii se lasa umil in jos si se ridica putin a zambet (stiu ca e greu de imaginat faza, dar se poate). Imi trage cu o mana ferma si rapida chitanta din mana, inainte ca eu sa fi putut sa notez numarul de telefon.
– Lasati, domnu’! Nu e nevoie sa sunati pe nimeni. Parcarea e din partea mea. Fac eu cinste. E ok.
Cata darnicie de nabab. A zis si “ok”. Ce sa mai… omul merita iertat. Dar eu nu! Eu da-i si lupta, lupta si da-i! Ca esti hot! Ca am parul alb in cap! Ca esti nesimtit! Ca nu vorbi asa! Hotule! Ma rog… si tot asa… Pana la urma, mi-am dat seama ca n-avea niciun rost sa continuu. Pana la urma parcam gratis. Si asa ma grabeam. Ii arunc un “bine” scarbit, dupa care fac stanga imprejur si dau sa ma duc in treaba mea. Insa batranul, prevazator, nu vrea sa lase niciun aspect al problemei descoperit:
– Auziti?! Da’ cat stati?! Ca nu pot sa va tin in brate toata ziua!
Nu m-am intors. N-am mai zis nimic. Intorcandu-ma, 10 minute mai tarziu, la masina, am vazut cum i se lumineaza fata de bucurie. A venit cu mana intinsa spre mine:
– Va rog eu! Haideti sa nu ramanem suparati! Va si cunosc. Sunteti actor sau ceva…
:))
Acum cateva zile am scot niste bani de pe western. Suma intreaga virgula 1 penny. Mi-am luat suma exacta si am dat sa ies. Omul a iesit dupa mine (eram intr-un magazin) cu penny-ul in mana. Am ramas cu gura deschisa uitandu-ma cu penny-ul in mana dupa cetateanul in cauza.
Ideea: Multumesc ca m-ai ajutat sa imi fie mai putin dor de locul ala… si o sa pastrez postul tau langa pennyul cel rosu in caz ca vreodata o sa mai am nevoie sa imi aduc aminte de ce am plecat.
Si tu zambind… “Mda… fac pe Fanica in Nimeni nu-i perfect la Prima”, ca o albina :).
Si totusi situatia e cu dute-n vino-ncoa si poate omu’ , in alea 10 minute a meditat si a meditat si rotitele lui s-or fi incins acolo incercand sa isi dea seama ce si cum si intr-un final a realizat esti persoana publica ce Dumnezeu si pentru gestu’ ala poate lasi si tu un bacsis.
Si cand te gandesti ca eu m-am intors aici… Doamne, ce N-O fi fost in capul meu ?!?!
Mda, k sa vezi k traim in Romania(asta spune cam totul Dane)….Dar in fine f tare faza cu nenea batranel :))
@bek00letz,apoi nicaieri nu-i ca acasa
mai vroia 0.50 bani in plus..of…dar bine ca ai facut dreptate si ca nu treci cu vederea ceea ce e incorect.
da’ halatu’? Cat e halatu’?
i-ai stricat planu’ omului: Rotunjirea!
@Liana Si aici s-ar cuveni sa ti-o servesc pe aia clasica, in care iti zic “da, dom’le e nasoala situaita, da’ niciaeri nu-i ca acasa. ca-s oamenii misto, ca e tara frumoasa… ” Stai linistita. Nu ti-o servesc. Stai acolo, ca stai bine.
@Simplu :-))) MI se pare un rationament demn de omul nostru cu par alb si uniforma gri. L-ai citit bine.
@bek00letz Ca nu poate incepe FK fara tine. Doamna, oare ce N-A fost in capul tau atunci cand te-ai intrebat ce n-a fost in capul tau de te-ai intors aici.
@Cristina Carstea Ca sa fim exacti, mai voia 0,5 lei in plus, adica 50 de beni. Dar astea-s detalii…
@fata din umbra Pai sa se rotunjeasca el unde-o vrea, da’ nu furand din banii mei.
The show must go on si intr-un fel (ciudat, sumbru si meschin) ma bucur ca m-am intors. Da’ intre noi fie vorba, ce fac eu la FK puteam sa fac si din alta tara :-).
Rotunjirea venea pe principiul “- Va rog eu! Haideti sa nu ramanem suparati! Va si cunosc. Sunteti actor sau ceva… Va face pe dumneavoastra cinej dă bani?”
trebuie sa invat si eu comportamentul asta de bucurestean, neaparat. e profitabil :))
@bek00letz Cinej da bani!! hahahahahaha… ce tare-i asta!!!
@Alle Te rog eu sa nu faci asa ceva. Eu l-as scoate in afara legii. De fapt… cam e in afara de legii… 🙂
Te-o fi vazand el ca fiind vedeta si o zis ca sa faca si el ceva bacsis. Ba de la unul,ba de la altul,se aduna. Putini oameni ca tine,care fac dreptate,chiar in cazul a 50 de bani. Altii ar fi tacut din gura si ar fi dat suma ceruta,chiar daca pe chitanta scria mai putin.