Iron Maiden – AU RULAT

„Ba, io sunt fan Slayer! Da’ pe locu’ 2 e Maiden! Clar!” Asa era in liceu. Pe vremea cand, atunci cand ascultam Led Zeppelin mi se parea ca e ok muzica, da’ cam lenta asa… Polemici interminabile despre care e cel mai bun basist si care e cel mai bun chitarist. In ceea ce priveste basistii, Steve Harris a fost intotdeauna in disputa pentru locul I. Da’ ce dispute. De multe ori durau zile intregi. Aveam timp… Mult…

Am citit ce-a scris vechiul meu prieten si fost coleg de scoala/liceu german Paul Slayer despre concertul Maiden pe care el l-a vazut la Sofia Bologna.  Mi-am zis ca poate a fost el putin prea nostalgic… ca doar si la el Maiden tot pe locul 2 era… Cu gandurile astea am intrat pe stadion, in marea neagra, in aglomeratie politicoasa de rockeri middle-aged, cu tricourile scoase de la naftalina.

Pentru ca Sanziana e mica si descurcareata, am nimerit pe cele mai bune locuri of the house. Pe un case de echipament, deasupra multimii, exact langa mixerul de sunet. Am vazut tot. Am vazut si nu mi-a venit a crede. Chuchill a deschis concertul de pe ecrane: Aces High. Sunet foarte bun. Iar apoi piesele au inceput sa curga una dupa alta. Am trecut prin uimire, admiratie muta, isterie reprimata (nu ma puteam bestializa foarte mult, ca deh, eram totusi intrus in zona…), N-am sa povestesc concertul, a facut-o Paul in postul lui mult mai bine decat mi-ar iesi mie vreodata. Asa ca daca te intereseaza, da click mai sus.

O sa fac doar o lista cu lucrurile pe care le-am simtit/auzit/vazut pentru prima oara la un concert:

– este singura trupa de pana acum care suna perfect si cu toti membrii trecuti de 50 de ani, iar energia e si ea toata acolo

– este singurul concert la care publicul canta pana si riff-urile de chitara

– este singura data cand sfarsitul concertului m-a luat prin surprindere (cum, bis deja?! a trecut o ora si jumatate?!?!?!)

– pe langa ei, Metallica arata ca niste batranei simpatici, dar putin trecuti

– singurul regret e ca n-am auzit si „Seventh son of a seventh son”, desi „Moonchild”-ul de la bis a fost mai mult decat genial! (Seven deadly sins… seven ways to win…)

Ok. Poate ca fiecare refren cantat imi aducea aminte de momente frumoase din liceu (cele mai frumoase). Poate ca sa-l aud si sa-l vad pe Bruce Dickinson cantand „Fear of the Dark”, „Rhyme of the Ancient Mariner” sau „Number of the Beast” a satisfacut adolescentul pletos si in bocanci pe care il pastrez pe undeva prin mine. Cam astea erau gandurile in timp ce ieseam de la concert. Nu stiu. Nici acum nu stiu.

IRON MAIDEN RULED LAST NIGHT!!!

P.S. Multumesc amicului Catani pentru titlu. De la el l-am copiat, desi la el era la alta trupa.

    1. Silent enigma 5 august 2008
    2. danfintescu 5 august 2008
    3. snapto 6 august 2008
    4. danfintescu 6 august 2008
    5. Paul Slayer 6 august 2008
    6. danfintescu 7 august 2008
    7. kruddreport 15 septembrie 2009

    Add Your Comment

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.