Omul asta este, alaturi de Jim Morrison, cam cel mai poet cantaret din cati am vazut. Am avut norocul sa-l vad pe scena. Are smerenia omului care si-a trait viata gresind si a ajuns acum la varsta la care, relaxat, poate sa-si expuna cicatricile cu un zambet ingaduitor. In muzica devenita industrie, el are norocul de a fi el insusi mai departe si de a avea succes. Daca ai ascultat vreodata versurile unei piese de-a lui Cohen, stii sigur ca in el zace mult mai mult decat “de-un hit”.
Nu e prima carte de-a lui pe care o citesc. Am mai citit “Frumosii invinsi”. Ca si atunci, si de data asta n-am putut nici macar o clipa sa nu aud vocea lui plina, calda cum imi citeste cartea. “Joaca preferata” este una din primele lui scrieri care, pentru a fi publicata, a fost luata la puricat de un editor mercantil. Sa fiu sincer, mi-as dori acum sa citesc varianta originala, care zice-s-ar ca era mai dezlanata, mai greu lizibila din cauza frazei lungi si intortocheate. Asta ma face curios pentru ca miros mai multa sinceritate acolo decat aici.
E o pseudo-biografie dupa cum el insusi recunoaste. Situatiile prin care a trecut in anumite momente din tineretea lui sunt cele din carte, insa reactiile lui sunt, de cele mai multe ori, nu cele intamplate, ci cele pe care si-ar fi dorit sa le aiba. Cu totii intelegem asta, pentru ca tuturor ni s-a intamplat ca, la un moment dat sa trecem printr-o situatie pe care sa o traim intr-un anume fel, iar apoi sa ne dorim sa fi reactionat diferit.
Intamplarea face ca aceasta carte sa fi fost citita de iubita mea din acel moment inainte sa o fi citit eu insumi. Intamplarea face ca aceasta carte sa-i fi slujit de otrava aratoasa intr-o situatie care s-a terminat intr-un anume fel pentru amandoi. Cunoscand-o pe ea si citind cartea, aproape ca o inteleg. Cohen, acolo, este un barbat brutal de sincer. Dureros de gol in barbatia lui plina de lasitatea de care noi, viteji ai sexului tare, dam de atatea ori dovada, dar pe care alegem sa o ascundem in spatele unor perdele de argumente virile.
E o poveste care respira a J.D. Salinger sau a Jack Kerouak… dar e o poveste spusa de un poet adolescent iremediabil indragostit si de femeie… si de cuvant. Un mugur de faima, minciuna si fuga.