Malcolm Gladwell – “Outliers”

N-am mai scris de mult. De fapt, n-am mai scris de atât de mult timp, încât mi-e și târșă să reiau. Doar că într-un ceas tulbure de seară al existenței mele am hotărât că există oareșce lucruri care mă definesc pe mine ca om, iar scrisul și cititul erau destul de sus pe lista aia. Cu cititul sunt cât de cât bine. Reușesc să citesc niște ‘jde cărți pe an. Mult mai puține ‘jde decât mi-aș dori, dar nu-i tragică situația. Cu scrisul, însă, e altă poveste. Aici e grav. Nu că n-aș avea idei, că am. Uite, prin amabilitatea prietenilor de la Kooperativa 2.0 l-am și renovat. Ba am și câteva surprize pregătite pentru voi.

M-am gândit să încep, timid, cu o recenzie de carte. Una pe care au citit-o atât de mulți oameni, încât să-mi pot permite să fac această lungă digresiune fără să enervez, sper eu, pe nimeni. E o carte pe care am citit-o în mai anul trecut, așa că o să înțelegeți de ce n-am să intru prea tare în detalii.

“Outliers” este o carte cu care nu-s în totalitate de acord. Pe ici pe colo împrumută niște teorii pe care autorul le deformează dupa bunu-i plac, altele care au fost la modă o vreme, apoi s-au dovedit cam pe lângă adevăr.

Cu toate astea, “Outliers” e o carte care te va ajuta să înțelegi (dacă încă n-ai dat cu capul de pragul de sus) că succesul în viață implică o cantitate neverosimilă de muncă (pe care o poți socoti antrenament sau în zadar, depinde de temperament). Cert e un singur lucru: luat la bani mărunți, succesul nu este de fapt niciodată întâmplător. Chiar dacă implică niște noroc, el are un rol important doar la început, când îi permite eroului să muncească în condiții optime pentru a-și rafina meșteșugul până la nivelul de campion mondial.

Trăind în România, unde respectul pentru muncă este socotit un soi de boală exotică, nu m-aș supăra să se studieze cartea asta la liceu, chiar de nu-s de acord cu ea.

Cât despre industria muzicală, apăi asta e o carte pe care orice artist ar trebui să o citească înainte să-i vină cheful de topuri și stadioane pline după primele două piese.

Eu am citit-o pe Kindle, însă bag de seamă că s-a tradus și în românește.

Am două citate care m-au impresionat foarte tare (traducerea îmi aparține):

“Acele trei lucruri – autonomia, complexitatea și o conexiue între efort și răsplată – sunt, după părerea majorității oamenilor, cele trei calități pe care munca trebuie să le aibă pentru a fi satisfăcătoare.”

“Munca grea este o sentință la închisoare numai dacă este lipsită de sens. Odată ce capătă sens, devine acel tip de lucru care te face să-ți apuci soția de talie și să o faci un dans.”

STAI, NU PLECA! ÎNCĂ...

Dacă-ți plăcu scriitura și vrei să mai afli ce-mi bubuie debla,
apasă butonu' de colea, te rog!