Megastar 2 – Timisoara

Am plecat luni spre Timisoara. Un oras extrem de frumos, unde am fost de multe ori. De fiecare data imi place la fel de mult. Singura problema legata de orasul asta este ca e FOARTE departe. Am ajuns seara, s-a montat decorul, s-au pus camerele si luminile. Preselectia a avut loc la Filarmonica. Am mancat de seara la Casa Banateana. Foarte bine se mananca acolo. Atat de bine, incat noi numai acolo am mancat, cat am stat in Tm.

A doua zi dimineata, am inceput treaba. Ca de obicei, stateam inauntru si alegeam concurentii pe care sa-i intervievez. N-au fost foarte multi in prima zi, ceea ce ne-a bucurat intr-un fel, pentru ca asa am avut timp sa ne odihnim putin. Si aici, ca si la Cluj, am vazut o multime de concurenti care nu stiu sa se prezinte deloc bine. Desi nu ma prea pricep la canto, incep sa-mi dau seama ca exista un mare pericol, mai ales pentru copiii talentati din orasele mici: profesorii de muzica. Ei de-formeaza in loc sa educe. Impun niste forme, niste feluri de a canta, din care mai tarziu este foarte greu de iesit. Oare cate talente s-au irosit doar pentru ca au incaput pe mana unui astfel de „profesor” de canto?

A doua zi au venit mult mai multi concurenti. S-au auzit si ceva voci bune, au fost si cativa de care cu siguranta ca veti rade atunci cand ii veti  vedea. Seara am urmarit pe terasa hotelului unde am stat meciul dintre Dinamo si Lazio. Am fost si eu putin dinamovist…

A treia zi, in timp ce echipa strangea decorul, Delia (colega mea), Moto (operator) si cu mine ne-am plimbat prin Timisoara pentru a filma prezentarea orasului. Ne-am intalnit cu niste batranei simpatici (de etnie sarba) care ne-au povestit despre tineretile lor timisorene. Ei l-au adus la noi pe un profesor universitar de la Academia de Studii Economice care ne-a povestit istoria Timisoarei in 15 minute. Am aflat multe lucruri foarte interesante: Timisoara a fost eliberata de sub turci de un membru al Casei de Savoia, a fost, pentru o scurta perioada, capitala Ungariei… Hatru ca orice banatean, dl. profesor Nicolae Taranu ne-a povestit despre cartierele Timsoarei, despre cele doua trotuare Corso si Surogat, care, desi margineau aceeasi strada, erau la o distanta imensa unul de celalalt – pe Corso mergea elita, in timp ce pe Surogat se plimbau functionarii marunti. A incheiat scurta, dar intensa lectie de istorie timisoreana multumindu-ne mult pentru ca ne intereseaza orasul lui. Frumoase vorbe.

Am cautat apoi niste tineri cu care sa vorbim despre Timisoara anului 2007. Ei bine, sa stiti ca vara in Timisoara, in timpul zilei, tinerii sunt unul dintre lucrurile care lipsesc. I-am gasit cu greu, dupa ore si ore de cautari prin soare si calduri. In cele din urma, dupa o filmare care a durat 6 ore si din care va rezulta un material de vreo 2-3 minute, am ajuns la hotel. A urmat meciul dintre Steaua si Bate Borisov. Oricat de stelist as fi, nu prea e bine ce se intampla acolo…

Dupa meci, mi-am facut bagajul si am pornit la drum, in ceea ce a fost probabil cea mai dura deplasare pe care am facut-o pana acum.

    1. Hellene 19 august 2007
    2. danfintescu 21 august 2007
    3. Erdei Vlad 22 august 2007
    4. danfintescu 22 august 2007
    5. Erdei Vlad 22 august 2007
    6. danfintescu 24 august 2007

    Add Your Comment

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.