Atunci cand vine vorba despre Moldova, adica despre fratii nostri de peste Prut ce, prin absurdul istoriei, populeaza o alta tara, desi vorbesc aceeasi limba, au acelasi steag si impart aceiasi domnitori ca si noi, ne mai vine si noua, romani sadea, inima la loc. Cum ca, vezi Doamne, o duc altii un pic mai rau ca noi. Ca suntem si noi, cumva, mai smecheri ca altii.
Nu sunt si nici nu ma pretind a fi analist geo-politic sau economic, astfel incat nu am sa stau si sa analizez ce este si ce nu este mai bine la noi. In schimb va voi relata o experienta simpla, care nici macar obiectiva nu poate fi. Ea este, insa, experienta. Auzita, vazuta, simtita din plin, sambata asta, in Club Aktiv, unde Partydul KissFM a facut party. Ne-am simtit extraordinar, atat noi, cat si cei care venisera in club. Ce m-a lasat insa fara grai a fost reactia la piesele moldovenesti pe care Olix, cu bunul lui simt caracteristic, le-a strecurat in playlist.
Oamenii aia CHIAR se bucurau ca isi aud artistii. Pentru ei era o onoare, o bucurie sa-si auda preferatii in club sau difuzati live pe Kiss FM. Desi la doar cateva sute de kilometri distanta, tara din care veneam eu stie sa reactioneze altfel. Noi, romanii, nu ne bucuram cu adevarat decat, poate, la decesul (daca se poate violent) al caprei vecinului. Sau cand (o, da!) avem ocazia sa luam pe cineva la misto, sa facem caterinca, baza. Atunci, rautacioasa, fericirea isi iteste niste colti care nu-i stau deloc bine. Suntem bascaliosi, dar am uitat sa ne bucuram. Mergem in club ca sa ne etalam ceasul, pantofii, femeia sau barbatul. Afisam o mina plictisita pentru ca asa stim ca e bine, iar daca vedem un artist pe strada, in magazin, la cinema sau oriunde altundeva, ne facem ca nu-l bagam in seama, chiar daca este artistul nostru preferat, de frica sa nu cumva sa ne facem de cacao. Doar prostii, taranii sau copiii se mai bucura. In rest, noi, cosmopolitii planetei, n-avem voie. Pentru noi viata e un lung sir de ore de plictiseala. Avem tot, stim tot, ne permitem orice.
Mi-a fost dat, de mai multe ori, sa intalnesc basarabeni in Romania. Alice Tudor, Catalin Josan, Ion Bechet si multi, multi altii… Lasati-ma sa va spun ca ii admir pe toti pentru ca au puterea de a se bucura de lucruri pe care noi nici macar nu le vedem. Lucruri simple ca un soare cald, o cafea nemaipomenit de buna sau o piesa frumoasa auzita in club sau la radio. Iar atunci cand vine vorba despre tara lor, Moldova, ochii devin melancolici… la fel si zambetul… si incep sa povesteasca incet, cu drag, despre oameni, locuri, amintiri, lucruri pe care doar la ei acasa le gasesti. Da, e greu. Da, e altfel. Dar e tare frumos acasa, in Moldova…
Suparati-va, va rog, pe mine, fratii mei romani, insa sa stiti ca ati inteles total gresit predica. Daca esti fericit, daca stii sa te bucuri, asta nu inseamna deloc ca esti sarac cu duhul. Dimpotriva. Tu cel satul, cel plictisit. Tu cel care nu zambesti cu ochii, cel care te uiti in portofel in loc sa privesti cerul, TU esti cel care ai spiritul sarac. Ti-e gol sufletul si nici macar nu stii asta. Iar cand vezi un om care se bucura reactionezi rezervat, de frica sa nu iesi din contingentul nostru de romani bascaliosi cu fata si ganduri cenusii, asortate betonului, asfaltului, sfarsitului.
Ei bine, din punctul asta de vedere, pot baga mana in foc ca fratii nostri de peste Prut sunt mult mai occidentali ca noi. Restul Europei, la care privim cu totii pe sub sprancene de cap plecat, se bucura, traieste si intelege fericirea. Credeti-ma ca ea nu are nicio legatura cu portofelul. E in fiecare din noi. Doar ca… am uitat sa o cautam. Am uitat ca exista.
Va multumesc, oameni buni si frumosi din Chisinau! A fost un 1 Decembrie minunat, in care am vazut ce inseamna oameni care isi iubesc tara mereu. Eu am curaj sa spun oriunde si oricui: sunt Roman si iubesc Romania! Tu?
Nu are importanta cine ne fura banii si gustul, ne ramane sufletul si vesnicia
M-a uns la suflet articolul tău? Mi-am amintit și eu de vizita la Chișinău și de oamenii de acolo.
Eu sunt din Basarabia si intr-adevar am observat aceasta diferenta de atitudine. Probabil ca asa am fost educati: sa nu ne renegam parintii si tara. De 18 ani sunt in Romania. Iubesc 2 tari, le promovez de cate ori am ocazia si ma prezint romanca nascuta in Basarabia 🙂 Partea frumoasa e ca astfel pot povesti cat de frumoase sunt cele 2 tari.
Mulțumesc,Dane, pentru această mărturisire. Mă gândeam să scriu „analiză”, dar am lăsat „mărturisire”. M-a uns la inimă.
A-m meditat mult asupra cuvintelor pe care li-ai skris mai sus!anume la cele in kare mentionezi ka lumea era foarte bucuroasa cind auzia piesele interpretilor moldoveni!sincer sunt si eu din Moldova si cind aud o piesa dea noastra sa spun asa la un post de radio din afara tarii noastre ma bukur si chiar sunt mindru!deoarece nu suntem asa de dezvoltati ca si voi in muzica si piesele noastre nu sunt asa de renumite in comparatie cu ale voastre!iar fiecare roman isi aude piesele acestea in fiecare zi si apoi siara in disco si deja se satura de ele!de obicei prin cluburi pe la noi no sa auzi Zdub si Zdob kum in mixul lui OLIX!din partea asta RESPECT PARTYDULUI KISSfm suntetii ceii mai tari!
E sooper sa auze atite lucruri frumoase despre Patria ta! Dan tie mult succes in continuare.. Dar de atmosfera din club nici nu mai vorbim.. sincer sa va spun va astep aproximati de 3 ani Sunteti super !!! Succes!