Nu cred sa fi citit o carte in care sa existe mai multa pasiune. Sincer, dupa ce am vazut filmul de vreo 3-4 ori, nu ma asteptam sa ma impresioneze cartea in vreun mare fel. Cu toate astea…
Eu sunt convins ca Nikos Kazantzakis a dansat, a cantat, a baut si a iubit femei in tot timpul cat a scris cartea asta. Zorba este un om fericit si n-ai cum sa-l intelegi, darmite sa-l creezi, daca n-ai trait vreodata macar una din bucuriile pe care le traieste el.
E cartea in care am gasit cele mai multe citate de foarte multa vreme incoace. E o carte pe care as darui-0 cu mare placere unui prieten drag. E o carte care te face sa te simti bine, care iti da putere si care te inalta.
Multa lume numeste cartea Zorba Grecul, dupa numele filmului. Culmea este insa ca Zorba nu e grec, e macedonean. Si e un macendonean foarte mandru de originea lui…
Zorba e si va ramane cartea mea de suflet. Nu cred ca o va detrona prea curand alt roman. Eu am citit cartea si apoi am vazut filmul…am inteles mai multe. Daca vrei poti sa citesti si postul meu despre Zorba. Am dat multe citate, ca am scos si eu cate am putut. 🙂
Citit si comentat. Mare dreptate ai. Si in plus, descopar ceva acum: e o carte dupa care e foarte greu sa citesti o alta carte. Iti trebuie un efort…
“alexis zorba”… o carte minunata, cum spune si kazantzakis(sau mai bine zis, naratorul) in prologul romanului: “niciodată,insa, nu mi-a fost ruşine de SUFLETUL meu ca în faţa lui Zorba”
Dap. Chiar ca… Mi-as fi dorit mult de tot sa am posibilitatea sa beau cateva pahare cu Zorba…