Prea puțini bani din Youtube?! Da’ de unde?!

“NU VĂD NICIO DIFERENŢĂ DE VALOARE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE YOUTUBE. PESTE 45% DIN VENITURILE PLATFORMEI NOASTRE PROVIN DIN CONȚINUT GENERAT DE USERI.”

Nu trebuie să faci prea mulți purici în industria muzicală ca să auzi pe cineva că descrie YouTube-ul ca fiind “Necuratu’”- o mașinărie de făcut cash marca Google, care face bani pe cârca unui conținut pentru care n-a mișcat un deget.

Totuşi, şeful companiei Believe, Denis Ladegaillerie (în imaginea de mai jos) are o poveste complet diferită. Compania sa de distribuţie digitală și de servicii pentru artişti câştigă 20% din totalul veniturilor la nivel mondial din YouTube. El îl consideră pe „Necuratu'” un instrument vital atât pentru venituri, cât şi pentru promovare.

Dacă vă interesează cum stă treaba cu banii pe Youtube, aflați așa: jumate din ei provin de la videoclipurile muzicale oficiale, peste 45% din câștiguri sunt datorate content-ului uploadat de useri (știți voi, câini, pisici, vloguri) și doar 5% din venituri provin din muzică și atât, adică din „clipurile” alea care au drept imagine o poză. Asta ar trebui să vă dea un pic de gândit. Și, dacă nu vă dă de gândit, poate ar trebui să vă gândiți de ce nu vă dă de gândit.

“Nu există niciunde o altă oportunitate semnificativă de plată pentru aceste bunuri (adică pentru videoclipuri)”, declară Ladegaillerie, invocând lipsa unui serviciu video credibil bazat pe abonament. De streaming audio ar mai fi, da’ video… Ciu-ciu.

În loc să bombardeze utilizatorii YouTube cu notificări și strike-uri, compania franceză Believe a angajat 50 de oameni din întreaga lume pentru a construi o tehnologie care să găsească şi să monetizeze videoclipurile încărcate de useri și care conţin muzică din catalogul companiei.

Ladegaillerie explică: “E nevoie de investiţie inițială substanțială, dar este o investiţie care va avea un profit semnificativ la nivel global. Raportul venituri-costuri are foarte mult sens.”

Potrivit informaţiilor BuzzAngle, compania Tunecore, care a fost achiziţionată de Believe în 2015, a avut anul trecut cea mai mare cotă de piață pentru streaming-ul audio şi video (ca volum) din SUA, în afara caselor de discuri majore. Împreună, Believe şi Tunecore au o feliuță de  5,5% din piaţa de streaming audio, 5.3% din piaţa de streaming video şi 5.4% din cele două combinate.

În Marea Britanie, Germania şi Franţa, Ladegaillerie se laudă că stă și mai pe roze: aproape de 8% şi chiar foarte puţin sub 20% , da’ asta doar în Franţa. Printre clienții cu un succes semnificativ ai Believe, îl avem și pe producătorul francez de 17 ani Petit Biscuit, care are lunar 9 milioane de ascultători pe Spotify şi un album de debut care a strâns mai bine de 200 de milioane de stream-uri la teșcherea, pe toate platformele.

Cică Believe, care are 32 de birouri în întreaga lume, a fost profitabilă timp de 6 ani şi a generat peste 285 de milioane de dolari în ceea ce priveşte vânzările digitale de muzică în 2016 – cu 40% mai mult faţă de 2015.

Ia citiți-o p-asta: compania a încasat 60 de milioane de dolari în timpul celei de-a treia runde de investiţii din 2015. Da’ nu asta e vestea cea mai tare. Ci aia că investitoru’ cel mai investitor a fost Technology Crossover Ventures (TCV), care și-a băgat bănișorii și în companii ca Spotify şi Netflix. Adică ăla de difuzează și ăla de-i monetizează sunt, de fapt, frați, chiar dacă vitregi. În acelaşi timp, datoriă celorlalţi investitori, inclusiv XAnge şi Ventech, în prezent totalul incasărilor a ajuns la 68 de milioane de dolari.

Eterna întrebare: planuri de viitor?

“Suntem în căutare de oportunităţi”, spune Ladegaillerie.

“Vrem să fim capabili să oferim cele mai bune servicii artiştilor, la nivel global. Sunt câteva teritorii, precum China, unde suntem mereu în căutare de oportunităţi de achiziţie, care pentru noi au sens din punct de vedere strategic.”

CE LE REZERVĂ VIITORUL MARILOR CASE DE DISCURI?

L: În ultimii 15 ani, totul a fost despre consumatorii care trec de la cumpărarea CD-urilor la piraterie, download, apoi la streaming. Cred că povestea asta se apropie de sfârşit, piaţa fiind într-o continuă creştere.

Următorii 10 ani vor fi despre restructurarea relaţiei dintre artist, casa de discuri şi distribuitori. Piaţa se transformă dintr-un model bazat pe drepturile de autor într-un model bazat pe servicii (care le permite artiştilor să-şi păstreze drepturile de autor).

Modelul caselor de discuri (tradiţionale) va exista în continuare, dar asta doar pentru că există artişti care îşi doresc sprijin deplin pentru creativitate. O companie de muzică modernă ar trebui să poată oferi ambele opţiuni.

CASELE DE DISCURI S-AU LUPTAT SĂ ELIMINE AŞA-ZISA “DIFERENŢĂ DE VALOARE” DE PE YOUTUBE ANUL TRECUT – ASTA ÎNSEMNÂND DIFERENŢA DINTRE VALOAREA UTILIZĂRII MUZICII ŞI SUMA FINALĂ PLĂTITĂ. EXISTĂ CU ADEVĂRAT VREO DIFERENTĂ?

Dacă te uiţi la veniturile pe fiecare stream în parte, la ce plăteşte Spotify unui artist dintr-un abonament premium şi apoi la ce plăteşte YouTube pentru utilizarea muzicii într-un videoclip generat de utilizatori sau unul oficial, atunci da, există o diferenţă.

Dar poţi numi acest lucru o “diferenţă de valoare” doar dacă pornești de la ideea că serviciile astea două sunt comparabile. NU SUNT.

Cum poţi să compari costurile dacă eu aleg să folosesc “Bohemian Rhapsody” ca soundtrack pentru unul dintre filmele mele de vacanţă sau ascult “Bohemian Rhapsody” pe Spotify? Nu este acelaşi mod de utilizare. Ar trebui ca modul de plată să fie diferit? Evident!

Peste 45% din veniturile noastre de pe YouTube provin din utilizarea muzicii în conținut creat de useri. Este o valoare mult mai mică de utilizare faţă de un audio stream complet. Nu văd nicio diferenţă de valoare acolo.

Mi-ar plăcea sa fiu plătit mult mai bine pentru videoclipurile muzicale oficiale ale artiştilor nostri? Evident!

Cu toate astea, îmi poate arăta cineva, în ultimii 10 ani, o companie care a avut succes în construirea unui serviciu pe bază de abonament pentru videoclipurile muzicale?

Nimeni nu a reuşit să convingă utilizatorii să plătească vreo câțiva dolari pe lună ca să se uite la videoclipuri muzicale. Când cineva va face asta, atunci voi ridica și eu problema unei diferenţe de valoare.

Oamenii tind să uite că marile case de discuri, prin intermediul Vevo, sunt ele însele principalii operatori ai unui serviciu de streaming al videoclipurilor muzicale oficiale.

Aşa că, atunci când o casă de discuri importantă conduce un serviciu bazat în totalitate pe publicitate, nu pe abonamente, și contribuie la o mare parte a muzicii care este de pe YouTube… văd ei vreo diferenţă?

Nu cred, altfel ar fi transformat serviciul Vevo într-unul pe bază de abonament.

CUM VALORIFICI CEL MAI BINE CONȚINUTUL GENERAT DE USERI?

Hai să luăm ca exemplu piesa trupei Queen, “We Will Rock You”. Distribuim videoclipul oficial pe YouTube, care apare pe canalul trupei Queen.

Din punct de vedere al conținutului generat de useri, există o mulţime de cluburi de fotbal de amatori care folosesc piesa într-un videoclip al meciului, pentru a celebra o victorie. Poţi să monetizezi asta? Nu.

Aşa că trebuie să foloseşti tehnologia și să identifici utilizarea ca fiind autorizată. E obligaţia ta legală.

Apoi, poți avea un alt videoclip în care cineva îţi arată cum să cânţi la chitara, în timp ce piesa se aude pe fundal. Ăsta ar putea genera 10-50-100 de milioane de vizualizări, moment în care rentează să-l monetizezi.

Dacă blochezi folosirea muzicii, blochezi o sursa de venituri pe YouTube, dar şi posibilitatea ca muzica artiștilor tăi să ajungă la un nou public, care ar putea să o ajute să ajungă și mai cunoscută.

CE-I REZERVĂ VIITORUL INDUSTRIEI MUZICII DIGITALE?

În acest moment, ai două experienţe diferite ale utilizatorilor. Prima este cea a unui abonat Spotify sau Apple Music care vrea să asculte muzică. Cea de-a doua este a unui utilizator YouTube.

Știu câteva servicii de streaming audio care experimentează cu serviciile video, dar am observat că procentul streaming-ului de videoclipuri pe aceste servicii este foarte mic, ceea ce mă face să cred că îmbinarea serviciilor audio cu cele video nu este neapărat cea mai potrivită soluţie.

Când te uiţi la YouTube, ceea ce ma uimeşte este cât de mult a fost îmbunătăţită experienţa pe care o are userul în ultimii 5 ani.

CE CÂŞTIGI DIN ASCULTAREA MELODIILOR PE FACEBOOK?

Observ că o mare parte a content-ului nostru este distribuit pe Facebook şi nu este valorificat. Abia asta este cu adevărat o diferenţă de valoare.

sursa: Music Business Worldwide