Publicitate cu „creer” neted

Nu cred ca voi obosi vreodata a ma minuna la mereu surprinzatoarele metode prin care niste oameni, platiti pentru capacitatea lor de a folosi cuvintele, reusesc sa faca genocid lingvistic, semantic si stilistic. Si asta in doar 10 vorbe.

Sa luam, spre exemplificare, imaginea de mai sus. Textul care este, in mod evident, cel mai important element al reclamei, dat fiind faptul ca ocupa pozitia centrala… frontispiciul cum ar zice arhitectii si gazetarii, ar trebui sa convinga niste oameni sa mearga la Dedemann si sa caute innebuniti “motosapa” cu pricina.

Hai sa fim optimisti! Hai sa spunem ca, de fapt, aceasta reclama este opera un copywriter cu umor fin, de intelectual rasat, pentru care versurile lui Jebeleanu: “O, tu, clipa, opreste-ti zborul/ Trece-n vale compresorul…” ar provoca multe hohote de ras. Asa-i ca-i subtila treaba?! Asa-i ca-i tare reclama?! Din pacate optimismul se ofileste repejor cand il ia realismului targetului la palme. Iata de ce:

Hai sa zicem, indulgenti, ca in limba romana exista cuvantul “motosapa”, desi DEX-ul ridica nestiutor din umeri cand il intrebi despre el. Motosapa, in calitate de cuvant format prin aglutinare, ar cam insemna un instrument automatizat de sapat. Carevasazica omul care si-ar dori sa cheltuie niste bani pe o astfel de dracovenie ar fi, probabil, cel care vrea sa optimizeze munca proprie sau pe cea a angajatilor dintr-o firma care se ocupa de constructii sau agricultura, nu? Fara sa vreau sa jignesc agronomii romaniei, cred ca, dintre ei (care sunt si asa foarte putini), cam 1% ar aprecia umorul fin de care a dat dovada copywriter-ul jebelenian. Ceea ce ar insemna ca reclama asta, dupa ce ar fi provocat fiori de incantare autorului, ar fi trebuit sa sfarseasca, invinsa de gravitatie si mercantilism, in cosul de gunoi. Iar miscarea ei de cadere ar fi trebuit sa fie insotita, din partea sefului, de o replica de genul: “Nu uita pentru cine scrii! Vorbeste cu publicul tau! Nu te mai destept ca nu te cumpara nimeni!” Pot exista multe variatiuni pe tema efemerei existente a reclamei despre care imi tot raceasc gura de 3 paragrafe incoace. Finalul trebuie, insa, sa fie mereu acelasi: ochisorii nostri de cumparatori versati n-ar trebui sa aiba vreodata contact cu asemenea subtilitati.

Iar daca nu suntem indulgenti, atunci nu ne ramane altceva de facut decat sa ne apucam cu mainile de burta si sa radem, fratiorii mei, cat ne tin bojocii, curelele sau ce mai vreti voi! Cum ar veni, capodopera asta versificata ar cam fi opera unei dam’zele sau doamne indragostita pana peste cap de un nea’ al carui cel mai aprig vis de cadorisire ar fi… O MOTOSAPA!!! Pai cum, hipsterii mei publicitari, sa va ganditi voi, asa, pe nefumatelea, la o asemenea, ma scuzati, idiotenie?!

In incheiere, ma inclin, invins inca o data de publicitate si va doresc tuturor un traditional: “Make motosapa, not war!”

    1. Isabela 5 martie 2012
    2. irina 6 martie 2012
    3. George Ginghina 12 martie 2012
    4. nashu_mare 1 iunie 2012
    5. danfintescu 1 iunie 2012

    Add Your Comment

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.