Diana Ross face parte din numele de cântăreți străini pe care le știam și când eram copil, adică pe vremea lui Ceașcă. Și fix cu nostalgia pe care o exploatează niște oameni deștepți pe la niște festivaluri am deschis eu biografia ei. Citind, mi-am dat seama că îi știam numele, știam de zvonurile despre ea și Michael Jackson, de Supremes. Apoi mai era ce reținusem din autobiografia lui Berry Gordy (Motown Records) – mentorul și iubitul Dianei. A, și mai știam că Diana Ross este unul din arhetipurile divelor de azi – hachițoase și fermecătoare.
Dar despre viața ei, despre cariera ei nu prea știam mare lucru. Și asta e rău. Pentru că Diana Ross este una din cele mai mari artiste pe care le-a avut muzica modernă. Nu pentru că ar fi avut vreo voce ieșită din comun, ci pentru că a știut mereu cât de mult trebuie să muncească pentru a-și putea atinge scopul dorit. Iar asta e o lecție care ar trebui predată periodic tuturor celor care au vise de mărire pe scenă.
Tot din viața ei se desprinde și afacerea din spatele unei mari artiste. Ea e una din primele mari dive care a înțeles că există un moment în care singura soluție pentru a continua să fii tu însăți este să îți aparții în totalitate. Cred cu toată puterea că asta e o carte pe care ar trebui să o citească orice artist începător care visează să semneze repejor un contract cu o casă de discuri. Nu ca să nu mai semneze. Ci ca să înțeleagă ce și cu cine semnează.
Singura “hibă” pe care o întrevăd în cartea lui Randy Taraborrelli este că omul e cam prea fanul ei. Simt că există lucruri care au fost povestite prea “catifelat”, pe care alți oameni le-au văzut altfel, care poate s-au întâmplat altfel decât le înfățișează el. Dar nu-i bai. Despre Diana Ross s-au scris multe cărți.
Pe Kindle găsiți Randy J. Taraborrelli – “Diana Ross: A Biography” aici.
Citatele mele preferate din Randy J. Taraborrelli – “Diana Ross: A Biography” sunt*:
“Cu siguranță nu credea că, doar pentru că avea un hit, era mai bună decât restul lumii. Ea își dorea doar să-și facă treaba. Toate începuseră din nimic, nu aveau în continuare nimic și își doreau mai mult.”
“Azi, bineînțeles, este absolut normal ca vedetele să le ceară angajaților lor să semneze astfel de documente. Madonna, Michael Jackson, Tom Cruise, Julia Roberts, Nicole Kidman și toți ceilalți care au în mod uzual această doleanță trebuie să-i mulțumească Dianei Ross pentru protejarea secretelor lor, pentru că ea e cea care a fost pioniera acestui tip de contract.”
*traducerea îmi aparține
