Criza de profesionisti se pare ca afecteaza absolut toate domeniile. Asta e… Nu mai e educatia ce-a fost odata! Spranceana matura, ridicata a dispret spre noile generatii se pare ca exista si printre salvatorii lumii. Daca l-ar intreba cineva pe Bruce Willis de cate ori a interpretat un rol in care ne-a salvat pe toti de la pierire, nu cred ca ar fi in stare sa dea o cifra exacta. Nu de alta, dar s-a apucat de mestesugul asta inca din tinerete, s-a tot indeletnicit cu el pe parcursul vietii si uite ca nici acum, cand e la pensie, nu-l lasa lumea in pace. Nu exista, dom’le, nimeni care sa salveze lumea cum o face el.
Dupa ce seria Die Hard se incapataneaza sa continue, desi eroul principal este ruginit pe ici pe colo, uite ca vine si Red 2, in care killeri geriatrici se aliaza pentru a pune la pamant inca o tentativa brilianta de a pune omenirea cu gatul pe butuc. Ca de obicei in astfel de cazuri, sectia geriatrie are paturile ocupate de nume grele ale actoriei mondiale, ca doar baiatul, pardon, moshuletzul, cel rau este nimeni altul decat Sir Anthony Hopkins, care arata cam in fiecare secventa ca n-a uitat catusi de putin cum se interpreteaza rolul lui Hannibal Lecter.
M-am bucurat foarte tare sa-l vad scos de la naftalina pe John Malkovich, un actor infricosator de bun si, dupa umila-mi si profana-mi parere, mult prea putin folosit. N-am sa ma interesez niciodata cat are de-a face bisturiul cu felul in care arata Catherine Zeta-Jones, probabil din incapatanarea cu care unii copii persista in a crede in Mos Craciun. Dar arata, doamna. Arata…. Intr-un mare fel! Daca tot am adus vorba despre doamne, o incantare a fost sa o vad si pe Helen Mirren in rolul unui soi de James Bond semi-pensionat.
Filmul este usurel, de vara. Desi l-am vazut cu destul de mult timp in urma (da, stiu, am restante mari la scris), imi aduc aminte ca, in timp ce ma uitam, o singura intrebare mi se rasucea prin cap mai ceva decat pantera in cusca de la zoo: oare cat de tare s-au distrat toti monstii astia de actorie turnand impreuna un film usurel, de actiune la varsta a treia. Cred ca din filmarile din timpul filmarilor s-ar face o comedie pe cinste.
E un film care merita vazut si, pentru serile in care aveti chef de ceva light, merita chiar avut in “cinemateca personala de aur”.