Sa te tragi de sireturi vs. Sa-i tragi un siret in gura

Luni, ora 12:30. Dupa 3 ore si jumatate petrecute in traficul bucurestean si bani dati la diverse entitati printre care si cea mai antipatica dintre toate – statul roman. Ziua de munca de-abia incepe: meteo si filmare pentru Megastar, care se anunta lunga si obositoare. Imi introduc masina mea cea noua in parcarea din fata platoului. Junioru’ (asta-i colegul meu sofer) imi face semn ca n-am facut bine ca am blocat duba, ca tre’ sa iasa cu ea. Dau resemnat din umeri. Marsarier. In cele 25 de secunde petrecute in parcare, in spatele meu parcase un taxi. Mercedes. Dau cu spatele 20 de cm, gandindu-ma ca lampa de marsarier aprinsa si apropierea mea de el ii vor da de inteles ce intentii am. Taximetristul incepe sa claxoneze isteric. Tipa ceva la mine, din habitaclul lui. Ma dau jos, neintelegand nimic. Se da si el. Belicos nevoie mare, incruntat, burtos, cu camasa alba din panza topita, descheiata la gat cat sa se vada lantul gros de aur. Mustata pe care din cand in cand mai cade cate un strop de matreata din parul soios, pieptanat cu un cilindru-compresor de dimensiuni medii. Ridica o mana cu 3 ghiuluri:

„De ce-ai mai bagat-o, ma?! Daca imediat o si scoti?!”

Oscilez doua secunde intre cele doua raspunsuri care imi frig limba ca o inghititura de Muerte flambat: 1. „Pentru ca asa-i place lu’ nevasta-ta!” 2. „Pentru ca i-am gasit un loc mult mai bun!” Cu zambetul pe buze, multumit de promptitudinea cu care creierul mi-a servit doua replici, dar constient de urmele pe care le-a lasa ghiulurile lui in diverse locuri ale corpului meu, ii raspund politicos:

„Pentru ca duba trebuie sa iasa din parcare, iar eu o blochez. N-aveam de unde sa stiu asta pana nu mi-a spus colegul meu.”

„Pai si de ce nu zici dom’le asa?!” se rasteste la mine pelicanul dobitoc nehotarat intre a se intoarce la masina sau a mai face cativa pasi amenintatori spre mine.

„Nu m-ai fi auzit pentru ca erai prea ocupat sa claxonezi.” Raspunsul mi-a iesit fara sa-l mai pot opri. Alarmat, analizez gravitatea situatiei. Ghiulatul inca n-a inteles. Fisa ii pica o fractiune de secunda mai tarziu cu un pocnet sec care s-a auzit pana la mine. Am noroc insa. Portiera de la masina lui era deja deschisa, un picior deja bagat in locul de munca. In plus, lumea incepuse sa priveasca amuzata la scandal, iar lumea in acel caz era formata din colegi de-ai mei. Asa ca taximetristul iadului se multumeste sa-si congestioneze fata si sa-mi arunce sfidator:

„Vorbeste, ba, frumos! Ca nu ne tragem de sireturi.”

Ma uit la el. Ne reprezinta pe noi ca popor atat de bine din atat de multe puncte de vedere… Dorindu-mi iar sa emigrez, ii raspund zambind politicos:

„Crede-ma ca nu. Departe de mine intentia asta. Sanatate!”

    1. Alexandra 17 martie 2008
    2. mihaela 17 martie 2008
    3. m. 17 martie 2008
    4. cristina karma 17 martie 2008
    5. Emi 17 martie 2008
    6. Daniela_MS_Moldova 18 martie 2008
    7. nashu_mare 18 martie 2008
    8. RCN 18 martie 2008
    9. RCN 18 martie 2008
    10. Silent enigma 18 martie 2008
    11. danfintescu 18 martie 2008
    12. gadjodillo 18 martie 2008
    13. nashu_mare 18 martie 2008
    14. ADeea 18 martie 2008
    15. RCN 18 martie 2008
    16. danfintescu 19 martie 2008
    17. m. 19 martie 2008
    18. danfintescu 19 martie 2008
    19. m. 19 martie 2008
    20. danfintescu 19 martie 2008
    21. gadjodillo 19 martie 2008
    22. Danz3l 19 martie 2008
    23. danfintescu 20 martie 2008
    24. gadjodillo 20 martie 2008
    25. nashu_mare 20 martie 2008
    26. danfintescu 20 martie 2008
    27. gadjodillo 20 martie 2008
    28. danfintescu 21 martie 2008
    29. vizy 22 martie 2008
    30. danfintescu 22 martie 2008
    31. vizy 23 martie 2008
    32. danfintescu 23 martie 2008

    Add Your Comment

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.