Achiziționarea Imagem de către Concord Bicycle Music este una din cele mai mari din istorie, care îl duce pe cumpărător într-o nouă ligă a industriei muzicale. Surse de prin preajma tranzacției zic că Imagem s-ar fi vândut pentru de 10 sau 12 ori mai mult decât profitul său brut. Asta ar duce prețul de achiziție în jurul valorii de 500 de milioane de dolari.
Ultima afacere pe sume de-astea astronomice ar fi cumpărarea de către Sony Corp a 50% din drepturile Sony/ATV pe care nu le avea deja pentru 750 de milioane de dolari. Contractul s-a semnat în august anul trecut. Iar înainte de asta, apăi ar trebui să te întorci la momentul în care Warner Music Group a dat cam 760 de milioane de dolari pe Parolophone Label Group în vara lui 2013. Care moment nu a fost decât o consecință a achiziționării EMI Music de către Universal Music Group cu un an înainte pentru “modesta” sumă de 1,9 miliarde de dolari.
Putem afirma că, după ce a cumpărat Imagem, Concord este este acum unul din jucătorii principali de pe piața mondială a drepturilor de autor. Păi, Imagem i-a adus un plus de 250.000 de titluri, ceea ce înseamnă că, în prezent, divizia de publishing de la Concord are un catalog de peste 380.000 de opere (inclusiv piese de Phil Collins, Mark Ronson și Daft Punk). Dacă punem peste astea și teancul de drepturi pe muzica înregistrată pe care Concord le-a hăpăit în ultimii ani, după ce a fuzionat cu The Bicycle Music Company și a făcut rost de 100 de milioane de dolari, treaba chiar e impresionantă: Fearless Records, Wind-Up Records, plus Razor & Tie. Unde mai pui că a cumpărat și o casă de discuri specializată în Americana / folk / blues – HighTone Records – plus catalogul celor de la Bandit Records, în timp ce au semnat acorduri de licențiere cu artiști importanți, cum ar fi R.E.M și alții ca ei.
Mai e un aspect interesant al afacerii Imagem: CEO-ul companiei de publishing din Olanda, André de Raaff, a refuzat o tentativă de cumpărare a companiei sale în 2014 pentru că i s-a părut că nu primește un preț corect. Azi se vede limpede că aia a fost o decizie înțeleaptă. Îngrășată binișor de recenta explozie a evaluărilor de piața de publishing, la care adăugăm un cumpărător interesat să achiziționeze Imagem cu totul, și, iac-așa, decizia lui de Raaff de a aștepta a adus un profit imens.
Dar conversațiile de după semnarea contractului sunt despre Concord. Toată lumea e de acord că, de acum încolo, el ar trebui să fie clasificat ca un mini-major, pe o poziție similară cu BMG și Kobalt, fix în coasta majorilor veritabili ai industriei. Mai mult decât atât, Concord a arătat tuturor că are dorința și mai ales putința de a cheltui la fel de mult că ăia, cei mai mari.
Daaar mai e ceva: Concord este, la rândul ei, deținută de un grup care îi include pe Baring Alternative Investments, Sound Investors și alți 70 de parteneri, persoane fizice sau juridice. Așa că s-ar putea ca, foarte curând, ăștia să vrea niște bănet la teșcherea ca retur pentru toate investițiile făcute. Ceea ce înseamnă un singur lucru: că într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat s-ar putea să citim articole care să nu fie despre ce a mai cumpărat Concord, ci despre cui i-a fost vândut.
sursa: Music Business Worldwide
