Sa ne-ntelegem. E o carte pe care am terminat-o exact inainte sa inceapa iuresul ultimelor zile. Dar, evident, n-am avut timp sa scriu despre ea. Cartea asta are oricum intarzierea adanc amprentata in destinul ei. Ana Calin mi-a zis de ea atunci cand a citit un post mai vechi de-al meu despre o alta carte. M-a intrebat daca as vrea sa o citesc. Eu am zis un DA hotarat. Si asa a ramas. Drept pentru care Ana, fata constiincioasa, a adus cartea la munca, unde a prins cu nadejde si abnegatie praf timp de cateva saptamani bune. Am uitat eu. A uitat si ea. Pana la urma Ana si-a adus aminte. “Ba, mai vrei cartea aia?”, “Aoleoooo! Da!”. Si uite-asa a ajuns la mine. Am citit-o pe nerasuflate. Iar acum, implinindu-si mai departe destinul, asteapta cuminte pe bancheta din spate a masinii mele sa-mi aduc aminte sa i-o restitui proprietarei.
Carte e ciudata rau. Norii sunt un pretext si nimic altceva. Adica poti spune ca e o carte despre nori. In rest, insa… E o carte facuta din cioburi de existenta ale unor omeni ale caror priviri s-au ridicat din diverse motive spre nori. Un quaker modest si habotnic, un om de stiinta riguros care se transforma intr-un globetrotter obsedat de sex, un copil adoptat care se transforma intr-o otreapa decazuta si mai apoi intr-o mama asezata, totul inseilat in povestea muribunda a unui creator de moda japonez cu o copilarie reprimata, care angajeaza o bibliotecara onanista si cam naiva.
Deci da. E o carte care da pe dinafara de fantezie. E zemoasa ca o piersica aproape rascoapta. Cu toate astea, atunci cand o termini, stai si te intrebi zambind tamp, dar satisfacut… whaddafuck?
Trust me dude, i know the feeling :)). Am patit-o si eu cu “Invitatie la vals” daca stii cartea… Si au mai fost cateva …. (desi am citit maxim 10 :D)
Asta-i genul de carte pe care fiecare om o simte in felul sau si mai ales in functie de neputintele,de angoasele,de frustrarile brute ale momentului.
Pe mine m-a atras inintial titlul si apoi..n-am mai putut sa o las din mana.
Daca as fi vazut-o pe un raft de biblioteca sigur mi-ar fi atras atentia titlul, asta pentru faptul ca am studiat meteorologia si mi-a placut. Dar da, nu norii reprezinta scopul scrierii si daca stau acum si ma gandesc, sa fi avut alt titlu nu stiu daca as fi pus mana pe ea. Un alt aspect de care nu sunt sigura e daca per total cartea mi-a placut sau nu, cred ca doar pe alocuri.
Concluzia- geniile astea sufera cu capul, clar.
@Runn3r N-am citit cartea din pacate.
@Ioana Si pe mine m-a atras titlul la inceput. Si este, da, intr-adevar, extrem de captivanta.