Sweeney Todd – sau cum sa-ti provoci o depresie

Inainte vreme, cand aveam timp liber, imi placea sa merg singur la film, in timpul zilei. Sala goala de cinema si sentimentul ca eu ma uit la film in timp ce restul lumii munceste in stres si presiune imi dadeau o stare de bine. Ieri am avut prima mea zi libera de multa vreme incoace. Evident ca mi-am facut tabietul demult abandonat. Asa ca am intrat la primul film care incepea: Sweeney Todd.

Mie imi plac foarte mult musicalurile. Am fost genul de adolescent care a stiut pe dinafara versurile de la Hair si Jesus Christ Superstar. Am admirat intotdeauna capacitatea americanilor de a trece atat de firesc de la o secventa normala si realista la una in care toata lumea canta si danseaza.

sweeney-todd.jpg

Cu toate astea, Sweeny Todd m-a dat cu totul si cu totul peste cap. E un film gotic, intunecat, morbid, cu umor negru, dickensian prin personajele unsuroase si grotesti. Totul e gri, totul e rece, totul e lipsit de stralucire. Dintii sunt bolnavi, hainele sunt mototolite si jegoase, oamenii au unghii mari si cornoase. Iar asta-i doar atmosfera. Povestea este una a unei tragedii antice, in care razbunarea se intoarce pana la urma asemeni unui bumerang asupra celui ce o declansase. In care personajele ajung sa aiba legaturi fortuite din cele mai putin probabile. Iar totul, absolut totul, este scaldat in tone de sange. Nu stiu in care dintre Rambo IV sau Sweeney Todd curge mai mult sange.

Cu toate astea avem de-a face cu un film extraordinar de bun. M-am lamurit de asta in momentul in care m-am ridicat de pe scaun si am simtit cum toata atmosfera din film o duceam acum in suflet. Si a ramas acolo pentru cateva ore bune… In plus, sunt roluri interpretate magistral de Johnny Depp (care poate ca si-a adus cam mult aminte de Edward the Scissorman), Helena Bonham Carter (Bellatrix La Strange – din Harry Potter) si Alan Rickman (Severus Snape – din acelasi Harry Potter). Revenind putin la Johnny Depp, dupa toate rolurile astea de compozitie si mai ales de cand cu Piratii din Caraibe, mi-as dori foarte mult sa-l vad jucand intr-un film cu actiunea in prezent, un film modern, doar ca sa ne arate ca mai poate. Prea mult fantastic.

Filmul este extraordinar pentru ca, intr-un 2008 plin de spectatori avizati si critici, isi propune (si reuseste dupa parerea mea) sa te faca sa simti mai mult decat sa intelegi. E extrem de dur, insa nu numai la nivelul efectelor sau al actiunii. E dur ca idee. E dur cu tine ca spectator. Te bruscheaza, iti arunca in fata putrefactie si gunoi ca sa te faca sa-ti pui niste intrebari. E un film pe care merita sa-l revezi oricand.

    1. Silent enigma 8 February 2008
    2. danfintescu 10 February 2008
    3. Tp. 10 February 2008
    4. Silent enigma 10 February 2008
    5. Tomata cu scufita 10 February 2008
    6. danfintescu 11 February 2008
    7. kittti 20 February 2008
    8. danfintescu 20 February 2008
    9. Tomata cu scufita 25 March 2008

    Add Your Comment

    This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.