Ca sa bei un pahar de apa in 1983:
Deschideai dulapul, scoteai un pahar, il umpleai cu apa de la robinet, il beai, clateai paharul, il puneai la loc in dulap.
Ca sa bei un pahar de apa in 2011:
Mergi la magazin, de unde iti cumperi un bax de apa plata ambalat intr-o folie de care sunt lipite doua bucatele de scotch intre care se afla o bucata din plastic mai rezistent. Unele folii sunt branduite, adica pe ele exista cerneala de mai multe culori. La casa primesti, in schimbul banilor, bonul fiscal (hartie si cerneala). Ajungi acasa, tai plasticul baxului si il arunci. Scoti o sticla din plastic de doi litri, care are eticheta imprimata din plastic (plus cerneala), desurubezi capacul din plastic, torni intr-un pahar si bei.
Toate ambalajele sau bucatile de hartie de mai sus exista doar atata vreme cat continutul lor sau marfa a carei valoare o certifica exista. Cu alte cuvinte, in momentul in care apa a fost bauta, stila, dopul, eticheta, inelul din plastic, plasticul baxului, bonul fiscal, toate devin gunoi. Doar de la o sticla de apa. Ganditi-va la alimente, la produsele cosmetice, la haine. Toate in cutiile lor, infoliate, vidate, insurubate. Totul in numele igienei. Totul pentru ca produsul pe care il mancam, bem, cu care ne pomadam fata sa fie stocat in conditii cat mai apropiate de sterilitatea absoluta.
Unde dispare insa igiena, cand dispare? Incotro o apuca zilioanele de tone de gunoi pe care noi, parazitii spelbi ai acestei planete, le producem in fiecare zi a existentei noastre indestulate? Exista, intr-adevar, cateva tari pe lumea asta, care au reusit sa puna la punct un sistem de reciclare a deseurilor care sa limiteze la maxim risipa de ambalaje. Dar acestea sunt doar cateva din cele mai civilizate tari de pe lume. Adica foarte putine. In timp ce, in avantul lor capitalist, tocmai aceste tari se grabesc sa invadeze restul mai inapoiat al Terrei cu produsele lor supra-ambalate. Iar ele, saracele tari sarace, ingurgiteaza orice primesc, aruncand, aidoma cersetorului satul, ambalajul proaspat lins de orice urma de mancare fix pe jos, fara sa-i pese de ecologie, de urmari, de viitor; multumit doar sa-si simta pentru cateva zeci de minute burta plina.
Materia prima din care sunt fabricate ambalajele sta sa se sfarseasca, natura gafaie sugrumata sub gunoaiele noastre. Un viitor din ce in ce mai putin SF ranjeste, apocaliptic, de aici, de aproape. Ne pasa? Nu… pe bune! NE PASA?!
Sete, noaptea. Nimic potabil in nicio sticla. Catre fete: “Da’ eu nu v-am intrebat oare ce lipseste din casa asta, voi vreti sa ma omorati prin deshidratare, doar stiti ca nu pot sa beau apa de la robinet. ” Give up, go to bed. Zero risipa.
On the other way, bine ai venit in clubul celor care vorbesc singuri pe tema asta!
Cand se intampla sa nu fie vreun cos de gunoi prin preajma mea , imi bag in buzunar sau geanta “gunoiul”/ambalajul . Ceea ce nu e prea frumos pt. o domnisoara. Iar daca mananc o banana si , din nou, nu gasesc vreun cos de gunoi (sau il gasesc la cativa km) , bag coaja intr-o punga si de-abia acasa o arunc in cosul meu de gunoi. Sau : sunt in statie,vreau sa desfac ambalajul ciocolatelei mele. Brusc, isi face aparita puterea vantului smulgandu-mi din mana ambalajul ciocolatei. Eu fug ca idioata dupa el :)) pentru ca ma mustra constiinta sa stiu ca mi-a scapat mie “mizeria” pe jos . Risc sa pierd si maxi-taxi 🙂 . Deci, mie imi pasa . Dar cu o mana de oameni… nu se prea poate … (nu am vrut sa scot in evidenta faptul ca sunt o faptura educata, desi ar trebui :))) ) .
Stii ce m-a mirat pe mine intotdeauna vis-a – vis de gunoi/ protejarea naturii ?
Tocmai oamenii care pretind ca au o educatie bine aleasa , care profeseaza in Mass-Media
( doar unii) , arunca pe geamul de la masina chistocul de tigara, scrumeaza pe geam … Am fost martora . Si de cele mai multe ori nu m-am putut abtine, le-am atras atentia. Indiferent ca era dl., dna. “X”, spunandu-le sa pastreze curatenia strazilor , a naturii si ca au o scrumiera in masina. Macar de la oamenii astia sa avem pretentii …Ma opresc aici pentru ca asta , parca , e deja alt subiect …
Bye -bye si multi pupici pentru voi iubitorii de … igiena ! 🙂
Mie da, dar trebuie sa recunosc ca poate nu-mi pasa destul. Nu arunc gunoaie pe strada, ba uneori mai strang si dupa altii ca deh, mi-e rusine de rusinea lor. Incerc, pe cat posibil, sa am grija ce fac.
Eu chiar beau apa ca in ’83. :-)) Bine… apa din Sibiu e buna. Cel putin asa sper. 🙂
@Mirela Da. Dar rezultat final: una pereche rinichi nemultumiti.
@Ramona Acuma… oricat de tare as incerca sa nu ma uit, tot nu ma pot impiedica un pic de lauda de sine la Domnia Ta aci…
@Diana Eu as intreba pe careva care sa aiba ceva cunostinte avizate in domeniu inainte sa continuu sa beau apa optzecist.
Oh well… am intrebat, iti dai seama. Cica e ok. :-??
Hahahaha !
Si ce am mai ras . 🙂 Fintescu , uneori, e bine sa ne scoatem in evidenta lauda de sine … altfel … Lumeee !! Luati si “invatati” de la ” Domnia Mea ” !
Pfff ! Aia consideri tu “lauda de sine” ? Uite aici lauda de sine :
Sunt frumoasa de pic ! Sunt extra mega super inteligenta, sunt o blonduta extra mega bunicica , sunt mega petrecareata-dansatoare , sunt o super voce , iti cant de lesini :)))))) ! Cand intru intr-o cladire , nu-i privire femeiasca sau barbateasca care sa nu se intoarca dupa mine …. pfff…stai ca mai am, dar nu-mi vine …. A, sunt b e s t i a l a ! Mi s-a spus ca parca as fi frantuzoaica sau italianca sau vedeta de la Hollywood . Ca seman cu : Dana Nalbaru, Catalina Toma , Charlize Theron si Camerun Diaz … :)))))) Sa ma opreasca cineva ! :)))
Si mai sunt cumva : fraiera si naiva !
Acest comment este un “UMOR” si trebuie tratat ca atare ! :))))
V-am pupat !
@Diana Atunci… spor la baut, ca sa zic asa! :))
@Ramona Zevzeaca esti, ma! In sensul bun al cuvantului! 🙂
Nu vreau sa par laudaros dar eu sunt membru al unei asociatii ecologice de la mine din oras si crede-ma ca stiu cum e.Incepand de la informarea si constientizarea populatiei cu materiale video,pliante,fluturase…prin oras si diverse zone ale orasului.Oricum asociatia are un proiect care se deruleaza de 2 ani si adica”reciclarea hartiei”de la scoli,institutii publice,firme etc…si chiar ma bucur sa stiu ca lumea reactioneaza prompt la aplurile pe care le facem.Nu mai zic:plantari,ecologizari in cele mai murdare zone ale orasului si multe alte proiecte.
Asa ca mi-ar placea sa stau la taclale cu tine mai Dane…
Uau! Acum am aflat ca eu beau apa ca in 1983.
Mie nu-mi plac ambalajele. De cate ori am ocazia, le reciclez.