Un Rev chill

Demult n-am mai avut un Revelion in care sa fi avut timp, chef, ocazia sa ma uit si la televizor. Dupa un an in care chiar am muncit, dar si pentru ca pana la urma nici una din variantele de a prezenta vreun eveniment nu s-a concretizat, am ales o petrecere potolita alaturi de fosti colegi de-ai mei din scoala, liceu si facultate. Asa ca, impreuna cu sotia mea si o buna prietena a ei, ne-am infiintat la ora 20:00 la locul faptei.

Atmosfera a fost geniala. Eu n-am mai avut ocazia sa-i vad pe ei de foarte mult timp. Am povestit, am barfit si am ras foarte mult. Am degustat vinuri de import si ne-am dat interesanti stramband superior din nas. Am vorbit despre cresterea copiilor si cum o sa ne construim casele (sotul gazdei este si arhitectul care se ocupa de planul viitoarei noastre case), am mancat branzeturi italienesti si frantuzesti (geniale!!!), ne-am batut in gadgeturi si in cine stie mai multe secrete despre ele.

E drept ca, de fapt, nu se poate numi chiar petrecere, din multe motive: in primul rand la ora 2:30 eram acasa si ne pregateam de somnic, infundandu-ne doape in urechi, pentru ca vecinii de la 4 (asta-i etajul) tocmai descopereau ce frumos e sa sara toti deodata in ritm de manele. Le-am pregatit in gand un playlist cu integrale Seputura, Slayer si Cannibal Corpse, dupa care am adormit relaxat ca un bebelus si surd ca Beethoven (mare invetie doapele astea dom’le!). In al doilea rand pentru ca n-a dansat nimeni, n-a fost muzica. Am preferat sa ne uitam la televizor si sa radem. Sa radem mult.

Desi mi-am promis ca nu ma voi alatura corului de frustrati care vor incepe sa latre despre subcultura de la televizor, ca doar e tara plina, nu ma pot stapani. Lucrand de ceva ani in bransa, inteleg ca in noaptea de Revelion calitatea publicului care se uita la televizor este una destul de joasa din punct de vedere material, pregatire intelectuala, de fapt cam din toate punctele de vedere. Ca doar restul sunt la Sharm El-Sheikh (daca isi aduna loazele astea masinile de pe pista), la Office, la pensiune, la cabana, pe partie la Predeal, la vila lu’ baiatu’ lu’ procuroru’ ala smecher etc. De-asta inteleg de ce l-au scos pe Florin Calinescu de la Sf. Naftalina si l-au pus sa-si debiteze glumele fonfaite si rasuflate la PRO TV, de ce Aurelian Temisan a fost “the main thing” pe Antena 1 etc etc etc. Dar cu toate astea s-au intalmplat si niste lucruri care intrec orice limita: cum ar fi Delia Matache si Andra care au aparut imbracate (aproape) la fel pe Pro TV si Antena 1 la cam aceeasi ora. Si nu la fel intre ele, ci la fel si pe un post si pe altul. De parca de cum s-ar fi terminat filmarea in Buftea si-ar fi dat toculetele jos si si-ar fi luat piciorusele la spinare ca sa ajunga repede-repejor in platou la Voiculescu. Strip-tease-ul jenant de imediat dupa miezul noptii de pe PRO TV, in care o fatuca mascata cu OTV scris in frunte si-a aratat cicatricele operatiei de marire a sanilor, dandu-se Elodia cea gasita. Vanghelionul live (OTV, Realitatea TV, TVR), mizeria de la Circul Globus (B1).

Si ar mai fi multe de comentat, insa nu-mi place sa incep anul frustrat. E Sf. Vasile azi, iar la socrii mei acasa ciorba de burta e aburinda, tuica a dat in fiert, iar spritzul e la rece in pivnita, pe raftul al doilea. Asa ca… Hai sa incepem si cu 2008 asta odata!