Exista putine filme facute in utlmul timp despre care sa poti spune ca vor deveni clasice gen Casablanca, Rainman sau Aristocats. Wall-E este cu siguranta unul din ele. Desenele animate sunt un pretext pentru a ascunde un mesaj dur, cvasi-adevarat, aproape posibil. Riscam sa ajungem intr-o lume in care robotii sa fie mai umani decat noi, iar noi, specia suprema, sa nu fim decat niste halci inerte de carne, cu ochii obositi infipti in ecrane care ne tin departe de viata adevarata.
Wall-E e fun, e simplu, e nevinovat, e alert, e trist, e verde. Felul in care pronunta cu greu si farmec “Eeeeeeeevah!” e clar nascator de arhetipuri. Palma pe care ne-o da o simtim arzatoare pe obraz in timp ce iesim din sala cu un zambet tamp. E adevarat ca americanii sunt mult mai aproape de Axioma decat noi. Dar si noi tropaim grabiti sa-i ajungem din urma, siguri ca way-ul lor e cea mai buna cale dintre toate.
Wall-E e un hippiot cibernetic care isi striga dragostea in trei litere si reuseste sa creeze o revolutie care schimba cursul istoriei omenirii-leguma, cu ajutorul robotilor saraci cu duhul. De-abia astept sa-l vad din nou. Si din nou…
Dane…cu parere de rau simt nevoia sa-ti spun ca poate ar fi bine sa-l mai lasi si pe amicul Olix la butoane la French Kiss, pentru ca te vad cam obosit. E prima data cand te vad mancand litere pe blogul asta 🙂 “Exista putine filme facute in UTLMUL timp ” :P.
Trecand peste misto-uri ieftine pe tema oboselii tale, de data asta, din punctul meu de vedere, ai nimerit esentza la fix. Cel mai surprinzator la filmul asta, mi s-a parut ca a oferit doua “catch-line-uri”, venind de la personajele principale, care nu vorbesc 🙂 (ma refer la “EEEVAAAA” si acel super-sweet si nevinovat “Wow” 🙂 ).
Despre mentalitatea de turma, vor fi in orice clipa enorm de multe de spus, insa nu cred k e topicul potrivit sa vorbim despre asta. Americani vor manipula intotdeauna, pe oricine, pentru orice motiv.
Oricum, intr-adevar, un film foarte bun, dar la rangul de clasic nu va ajunge din simplul motiv ca nu e alb-negru :D.
P.S.
Cu riscul de a parea obsedat :)), ma bucur enorm ca o vedem in sf. si pe Andreea.
Ma bucur ca sunt si persoane care au fost impresionate de acest film. Credeam ca numai eu am descoperit gingasia si inocenta sa zic asa, in cei doi robotei, deoarece vocile m-au impresionat de la inceput. Si eu l-as vedea mai vedea inca o data si inca o data…nu m-as plictisi.
@bek00letz N-ai idee cata oboseala s-a adunat. Si nu prea mai am pe unde s-o depozitez. 😛 Imi pare bine ca de data asta ne-am nimerit la gusturi. Alb-negru nu-i, intr-adevar. Dar cine stie cum vor arata filmele peste 25 de ani. 😉
@Rox Sunt sigur ca de fiecare data cand voi revedea filmul asta voi gasi ceva nou care sa-mi placa la el.