WALL – E

Exista putine filme facute in utlmul timp despre care sa poti spune ca vor deveni clasice gen Casablanca, Rainman sau Aristocats. Wall-E este cu siguranta unul din ele. Desenele animate sunt un pretext pentru a ascunde un mesaj dur, cvasi-adevarat, aproape posibil. Riscam sa ajungem intr-o lume in care robotii sa fie mai umani decat noi, iar noi, specia suprema, sa nu fim decat niste halci inerte de carne, cu ochii obositi infipti in ecrane care ne tin departe de viata adevarata.

Wall-E e fun, e simplu, e nevinovat, e alert, e trist, e verde. Felul in care pronunta cu greu si farmec „Eeeeeeeevah!” e clar nascator de arhetipuri. Palma pe care ne-o da o simtim arzatoare pe obraz in timp ce iesim din sala cu un zambet tamp. E adevarat ca americanii sunt mult mai aproape de Axioma decat noi. Dar si noi tropaim grabiti sa-i ajungem din urma, siguri ca way-ul lor e cea mai buna cale dintre toate.

Wall-E e un hippiot cibernetic care isi striga dragostea in trei litere si reuseste sa creeze o revolutie care schimba cursul istoriei omenirii-leguma, cu ajutorul robotilor saraci cu duhul. De-abia astept sa-l vad din nou. Si din nou…

    1. bek00letz 15 octombrie 2008
    2. Rox 16 octombrie 2008
    3. danfintescu 16 octombrie 2008

    Add Your Comment

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.