Whatever works

Woody Allen este genial. Daca nu esti de acord cu afirmatia asta, atunci n-are rost sa citesti restul postului, pentru ca e clar ca nu ne intelegem. Umorul lui intretesut de filosofie te face sa te bucuri de viata, de neuronii tai care zbarnaie atatati de ceea ce retina urmareste, fermecata la randul ei, pe micul ecran.

Whatever works nu e un film dragut. Nu e un film in care valorile tipice ale societatii noastre sa fie promovate intr-un fel mai mult sau mai putin subtil. E un film in care, dupa cum ne lamureste Larry David, intr-un aparte tipic pentru Woody Allen, inca de la inceputul filmului. Eu n-am inteles de ce, de data asta, Allen n-a ales sa interpreteze el rolul principal. Era clar ca si l-a scris pentru el. Apoi, pe masura ce minutele treceau, mi-am dat seama ca s-ar putea ca el sa fi fost, totusi, putin prea in varsta pentru asta. Basca faptul ca a gasit in Larry David un epigon perfect. Intonatia e perfecta, gesturile, reactiile la fel. La un moment dat chiar ma enerva ca-l imita atat de bine. Apoi filmul m-a prins si am uitat de tot si toate.

Un film excelent pe care il recomand cu toata inima. Si cu mintea.