Pe numele ei întreg “Born to Blog: Building Your Blog for Personal and Business Sucess One Post at a Time”.
Da, știu: lung nume. Și oarecum pretențios. Însă asta a fost prima carte despre cum și ce să scrii pe care am citit-o în viața mea. Și cred că nu a fost o deloc întâmplător, dacă e s-o luăm ușurel în sus, pe râul sorții. Eu am scris mereu tot soiul de chestii și chestioare, încă de prin școala generală. Mici povești pe care nu mi le cerea nimeni și pe care, de multe ori, nici nu le citea nimeni. De blog m-am apucat prin 2006 sau 2007, nici nu mai știu. Și mereu am tratat scrisul ca pe o chestie la care mă pricep după ureche și pentru care n-am nevoie de educație. Nu știu dacă a fost bine sau rău, dar așa am făcut foarte mulți ani. “Born to Blog” m-a ajutat să-mi dau seama de niște chestii care, zic eu, că-s destul de importante:
În primul rând că scrisul poate fi învățat de unul singur, doar prin exercițiu. Dar că niciodată nu poți să te numești profesionist în ale scrisului până nu ai lăsat pe cineva să-ți organizeze ideile și cunoștințele pe care le-ai acumulat pe cale empirică. Nu cred că am găsit ceva ce nu știam în cartea asta, dar am descoperit că făceam niște lucruri care știam că funcționează fără să-mi explic exact de ce.
În al doilea rând, cred că “Born to Blog” mi-a dat încrederea că am experiența necesară pentru a putea să încerc, în sfârșit, să scriu ficțiune. Care-i un vis aproape de-un leat cu mine. “Murdar”, podcastul de ficțiune al cărui prim episod se lansează mâine, nu cred că ar fi avut șanse să apară vreodată dacă n-aș fi citit cartea asta și nu mi-aș fi dat seama că am scris destul la viața mea cât să încerc și altceva.
Da, așa e. Blogurile, ca specie, n-o duc foarte bine. Consumul de informație scrisă e pe un trend descendent de niște decenii deja. Însă conținutul rămâne unul din cele mai de preț bunuri pe care le poate fabrica un om, cu condiția ca el să fie de calitate. Iar “Born to Blog” poate fi citită foarte ușor ca o carte care te învață cum să-ți găsești nișa potrivită în care să comunici conținut de calitate, cum s-o cucerești și cum să rămâi relevant atunci când nișa decoperită de tine se populează și cu alte personaje.
Pentru industria muzicală “Born to Blog” nu-i cu siguranță o carte de căpătâi, cum e a lui Passman de exemplu. Dar e o carte care va ajuta artiștii care se ocupă ei înșiși de social media sau pe cei care fac asta în cadrul echipei unui artist să capete uneltele necesare pentru a putea construi o strategie de comunicare coerentă, de durată și care să nu riște să rămână în paragină din cauza lipsei de inspirație.
Pe Kindle găsiți “Born to Blog” aici.
Citatele mele preferate din “Born to Blog” sunt:*
“Societatea noastră are un obicei care mă enervează: pune etichete pe oameni. Imediat catalogăm un om drept vizionar sau visător. Din păcate, eticheta de vizionar o primești dacă faci bani, iar pe cea de visător dacă planurile nu ți se prea împlinesc.”
“Chiar dacă ai impresia că oferi marfa cea bună pe gratis, nu uita că tot pe tine te vor căuta clienții pentru a-i învăța, antrena și a-ți folosi expertiza în ceea ce privește problemele lor specifice. Să oferi informații pe gratis poate părea o nebunie, însă este o strategie de business inteligentă. Pentru că funcționează.”
*traducerea îmi aparține