Tot scriind la Murdar, în prima parte a sezonului care acum mai are două episoade și se termină, mi-am dat seama că istoria mea personală se repetă. Că, din nou, m-am aruncat cu capul înainte într-o meserie despre care știam, tangențial și empiric, destule. Dar despre care nu puteam spune că am cunoștințe reale. Doar că de data asta m-am prins mai repede, semn că greșelile repetate în viață pot ajuta până și un impulsiv ca mine să învețe în cele din urmă câte ceva. Și, la fel cum acum vreo 6-7 ani m-am pus cu burta pe cărți, cursuri și conferințe de industrie muzicală, m-am apucat și acum să citesc despre cum se scrie.
De Robert McKee am mai citit “Story”, care e mare lui hit. Pe mine însă “Dialogue” m-a ajutat mult mai mult. Am înțeles de aici care e nefirescul din viață care transformă dialogul dramatic în firesc pe scenă, pe film sau pe pagină. Și nu, nu-i o carte pe care s-o citești dacă nu vrei să te apuci serios de scris. Pentru că, după ce am terminat-o, nu mai sunt în stare să mă uit niciodată la filme la fel. Caut mereu intenționalitate și subtext, analizez alternative… adică m-am dus cu capul.
Nasol e că mă surprind făcând același lucru și în discuții pe care le port sau pe care le aud în viața reală. Mi s-a întâmplat de câteva ori să-mi fie surprinsă privirea, probabil insistentă, de către doi sau mai mulți oameni care discută de-ale lor pe undeva. Habar n-au ei că pe mine nu mă interesează ce-și spun unul celuilalt, ci mai ales ce aleg să nu-și spună. Mai rău e că mi se întâmplă asta și în discuții pe care le am eu cu alți oameni. Și atunci presupun că apar niște pauze în care eu, în loc să răspund, analizez situația și mă gândesc cum ar arăta sub formă de scenariu. Iar omul cu care vorbesc mă întreabă, la un moment dat, jenat, dacă sunt ok. Sunt. Eu știu că sunt. Deși nu par.
Robert McKee – “Dialogue. The Art of Verbal Action for the Page, Stage, and Screen” nu a fost tradusă în românește. O găsiți pe Kindle aici.
Citatele mele preferate din Robert McKee – “Dialogue. The Art of Verbal Action for the Page, Stage, and Screen” sunt*:
“Oricând vorbește un personaj, întotdeauna vorbește cu cineva, chiar dacă e cealaltă parte a sinelui său.”
“Pentru a menține interesul, scriitorii buni porționează descrierea, comuncând doar ceea ce publicul sau cititorul are nevoie să știe în momentul în care are cea mai mare nevoie sau în care își dorește neapărat să afle.”
“Folosirea backstory-ului care metodă de a schimba povestea este singura și cea mai puternică tehnică în execuția descrierii.”
“Dacă, după cum unii oameni cred deja, totul și orice poate fi exprimat în cuvinte, ar trebui să nu mai spunem povești, ci să scriem esee în schimb. Dacă acest lucru nu se întâmplă e pentru că la fundamentul absolut al ființei, energiile de nerostit ale subconștientului sunt reale și au nevoie să fie exprimate.”
“Din acest motiv, nicio linie de dialog nu e cu adevărat terminată până când nu ai răspuns la această întrebare: în subtextul activității verbale a personajului meu, care este acțiunea pe care o face de fapt?”
“‘Evită cuvintele nenecesare.’ Fă-ți o favoare și lipeșteți propoziția asta de ecranul monitorului tău. Apoi fă-o.”
“Diferența crucială dintre conversație și dialog nu e numărul, alegerea sau aranjarea vorbelor. Diferența e conținutul. Dialogul concentrează înțelesul; conversația îl diluează.”
“Orice îți poți tu imagina că fac personajele tale, crede-mă că oamenii au făcut deja în moduri de neînchipuit.”
“La fel ca marmura sculptată de un Michelangelo, limbajul este materie primă șlefuită de autor. Nu copia viața, exprim-o!”
“Dialogul este mai mult decât conversație în același fel în care dansul este mai mult decât mișcare, muzica e mai mult decât sunet, iar pictura mai mult decât forme.”
“Stilul unui scriitor sau așa-numita lui voce nu poate fi găsită sau creată în mod conștient. Vocea nu e o alegere; e un rezultat.”
“De la începuturile poveștilor, artiștii au menținut o linie de demarcație clară între dramă și comedie controlâng percepția pe care publicul o are despre durere. În adevărata dramă, toată lumea e rănită; în adevărata comedie, nimeni nu e rănit. Nu rănit cu adevărat.”
“Creativitatea nu înseamnă să înveți toate răspunsurile corecte, ci să întrebi cele mai puternice întrebări.”
*traducerea îmi aparține
